Societatea suedeză de drepturi muzicale semnează primul acord de licențiere cu o companie de inteligență artificială
Parteneriatul a fost încheiat cu start-up-ul Songfox, care le permite fanilor și creatorilor să producă legal compoziții generate de AI, în numele celor peste 100.000 de artiști afiliați STIM.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 10 Septembrie 2025, 15:52 • Actualizat: 11 Septembrie 2025, 16:07
Societatea Suedeză pentru Drepturi de Autor în Muzică (STIM) a anunțat semnarea primului acord de licențiere din lume cu o companie de inteligență artificială.
Potrivit Euronews, parteneriatul a fost încheiat cu start-up-ul Songfox, care le permite fanilor și creatorilor să producă legal compoziții generate de AI, în numele celor peste 100.000 de artiști afiliați STIM.
Cum funcționează acordul
Songfox va folosi o tehnologie terță de atribuire – Sureel – pentru a urmări ieșirile generate de AI și a le raporta la lucrările originale create de oameni, astfel încât artiștii să poată primi venituri.
„Acest acord face ca veniturile să fie auditate în timp real și abordează una dintre cele mai mari probleme de încredere în muzica AI: lipsa de transparență privind datele folosite și modul în care creatorii sunt remunerați”, a transmis STIM într-un comunicat.
Potrivit lui Simon Gozzi, șeful departamentului de dezvoltare și analiză al STIM, companiile AI vor plăti printr-un „mix de taxe de licență și cote de venituri”. În plus, artiștii vor primi și o „valoare inițială” atunci când operele lor sunt folosite pentru antrenarea modelelor.
„Cu cât un serviciu AI generează mai multă cerere, cu atât cresc și câștigurile pentru titularii de drepturi”, a spus Gozzi.
STIM consideră că acest acord este un „test de rezistență” pentru un model de piață menit să asigure o compensație echitabilă și condiții corecte de concurență.
Impactul asupra industriei muzicale
Un studiu recent avertizează că inteligența artificială ar putea elimina aproape un sfert din veniturile creatorilor de muzică în următorii trei ani.
Deși UE a adoptat AI Act, organizații precum Alianța Europeană a Compozitorilor și Autorilor (ECSA) și GESAC susțin că legislația nu protejează suficient artiștii. Legea permite doar opțiunea de „opt-out” pentru ca operele să nu fie folosite la antrenarea AI, însă mulți membri afirmă că nu au reușit să o exercite.
Mai mult, nu există mecanisme prin care artiștii să fie remunerați pentru operele deja colectate de AI.
Perspective și litigii
STIM nu a dezvăluit dacă alte acorduri sunt în lucru, dar a precizat că cadrul este „de natură colectivă” și nu centrat pe un singur start-up.
Între timp, GEMA (societatea germană de gestiune a drepturilor muzicale) a intentat două procese de încălcare a drepturilor de autor împotriva OpenAI și Suno AI. Verdictele ar putea stabili cât de strict trebuie să respecte companiile AI legislația privind drepturile de autor.
De asemenea, Universal Music Group are în derulare un proces împotriva companiei Anthropic, specializată în AI.
„Credem cu tărie că acesta este doar începutul. Prin implementarea unui sistem de atribuire și delimitarea veniturilor generate de AI, dorim să oferim Europei un model ce poate fi adoptat la nivel global”, a declarat Simon Gozzi.
Citește și: Palatul Culturii din Iași, dotat cu primul robot din țară destinat supravegherii muzeelor













