La aproape două luni de la demiterea premierului Ilie Bolojan, Adrian Veștea a eșuat luni seară să obțină votul de învestitură al Parlamentului, consemnează agenția France Presse (AFP).

Desemnat la mijlocul lunii iunie de președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, liberalul avea nevoie de 233 de voturi favorabile din totalul de 464 de parlamentari, însă a obținut doar 189.

O parte dintre aleși, inclusiv cei ai Alianței pentru Unirea Românilor, au părăsit sala înainte de începerea votului.

„Am conștiința împăcată, mi-am făcut datoria”, a declarat Adrian Veștea după vot, criticând atitudinea AUR, formațiune care are 90 de parlamentari.

„Patruzeci și șapte de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere și timp pe care nu îl vom mai recupera niciodată. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să primeze în fața oricărui calcul politic”, a scris el ulterior pe Facebook.

Criza politică prin care trece România a început la începutul lunii mai, când Parlamentul a demis guvernul proeuropean condus de Ilie Bolojan, printr-o alianță fără precedent și de circumstanță între PSD și AUR. De atunci, Ilie Bolojan gestionează doar afacerile curente ale executivului.

PSD, care făcea parte din coaliția de guvernare, s-a retras la mijlocul lunii aprilie în semn de protest față de măsurile de austeritate introduse de guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană.

Președintele Nicușor Dan i-a cerut la mijlocul lunii iunie lui Adrian Veștea, fost ministru liberal în vârstă de 52 de ani, să formeze un guvern, după ce Eugen Tomac, precedentul premier desemnat, a renunțat la mandat deoarece nu a reușit să coaguleze o majoritate în jurul guvernului tehnocrat propus.

Chiar propriul partid al lui Veștea a refuzat să îl susțină și l-a amenințat cu excluderea.

În final, doar PSD, cea mai mare formațiune parlamentară, cu 130 de aleși, și reprezentanții minorităților naționale și-au exprimat public sprijinul pentru candidatura sa.

„Opțiunea nucleară”

Potrivit analistului Remus Ioan Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, unul dintre cele mai importante institute de sondare a opiniei publice din România, președintele Nicușor Dan va trebui acum să propună un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.

„O a doua respingere a unei propuneri de guvern ar declanșa «opțiunea nucleară» a alegerilor anticipate”, care ar reprezenta „o catastrofă pentru țară, pentru economie, pentru companii și pentru veniturile oamenilor”, a apreciat acesta într-o postare pe Facebook.

„Niciun partid, cu excepția AUR, nu ar avea de câștigat de pe urma unor alegeri anticipate”, a adăugat analistul.

Președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri posibilitatea formării unui guvern care să includă extrema dreaptă, aflată în creștere în sondaje și care, la rândul său, a cerut organizarea de alegeri anticipate.

Această nouă etapă politică intervine după o perioadă de instabilitate traversată de România între toamna anului 2024 și iunie 2025.

Ilie Bolojan ajunsese atunci la putere cu sprijinul a patru partide proeuropene, inclusiv PSD, după săptămâni de negocieri și după organizarea unui nou scrutin prezidențial, în urma anulării alegerilor din noiembrie 2024. Acestea fuseseră dominate de un candidat de extremă dreapta puțin cunoscut, ceea ce a generat acuzații privind o posibilă ingerință rusă în campania electorală a României, stat aflat în prima linie a NATO de la începutul războiului din Ucraina vecină.