Participarea la o nuntă ajunge, în medie, la 1.700 de lei pentru o persoană şi la 2.600 de lei pentru un cuplu, iar unul din patru cupluri susține că pentru un astfel de eveniment cheltuieşte cel puţin 3.000 de lei, conform rezultatelor unui sondaj.

Potrivit aceluiași sondaj, 16% dintre români participă la nunţi în calitate de invitaţi, în această vară, iar 6% organizează un astfel de eveniment.

Darul în bani, principala cheltuială a invitaților la nunți

Pentru 87% dintre cei care merg la nuntă, principala cheltuială este darul în bani. Alte costuri sunt reprezentate de ţinută, încălţăminte şi accesorii, menţionate de 41% dintre respondenţi, transport, de 28%, şi serviciile de machiaj şi stilist, de 25%.

Relaţia cu persoanele care organizează nunta este principalul criteriu în decizia de participare, indicat de 40% dintre invitaţi. Pentru 25% contează obligaţia socială, pentru 11% data şi disponibilitatea, iar pentru 10% costul total al participării, potrivit Agerpres.

De asemenea, presiunea financiară determină o parte dintre români să refuze invitaţiile. Astfel, 55% spun că au refuzat o invitaţie la nuntă din motive financiare, iar 22% nu au refuzat invitaţia, dar s-au gândit la costuri. În rândul celor care participă la nunţi în această vară, 83% consideră că astfel de evenimente au devenit o sursă importantă de stres financiar.

Pentru cei care organizează o nuntă în această vară, bugetul mediu estimat ajunge la 60.000 de lei. Cele mai costisitoare componente sunt restaurantul sau locaţia, indicate de 39% dintre organizatori, meniul şi băuturile, menţionate de 37%, şi muzica, DJ-ul sau formaţia, cu 29%, potrivit sondajului realizat de Raiffeisen Bank România în parteneriat cu Appinio.

La nivelul populaţiei, 44% dintre români consideră că organizatorii şi invitaţii resimt în egală măsură costurile asociate nunţilor. Alţi 18% cred că organizatorii sunt cei mai afectaţi, iar 17% consideră că presiunea este mai mare asupra invitaţilor.

Sondajul a fost realizat în luna iulie 2026, în colaborare cu Appinio, pe un eşantion de 1.300 de persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani, reprezentativ la nivel naţional.

Citește și: FBAR: România este peste media UE în privinţa persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială