Statul Myanmar, găsit vinovat de genocid împotriva minorității rohingya
Hotărârea a fost adoptată cu 9 voturi pentru și 6 împotrivă, de un complet format din judecători din întreaga lume.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 19 Noiembrie 2026, 22:04 • Actualizat: 19 Noiembrie 2026, 22:14
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a stabilit că statul Myanmar se face vinovat de genocid împotriva minorității rohingya.
În premieră, o țară este declarată responsabilă pentru comiterea unui genocid de către o instanță internațională, notează BBC.
Yuji Iwasawa, președintele celei mai înalte instanțe judiciare a Organizației Națiunilor Unite, a declarat că fosta Birmanie a avut „intenția de a distruge” o parte substanțială a populației rohingya și a recurs la „distrugerea pe scară largă a probelor” pentru a-și ascunde crimele.
O campanie de represiune militară desfășurată în 2017 a provocat moartea a mii de membri ai comunității rohingya și a determinat peste 700.000 de persoane să fugă din Myanmar, țară majoritar budistă, cunoscută anterior sub numele de Birmania.
Myanmar a respins acuzațiile, susținând că forțele sale armate au reacționat la atacurile unor grupări înarmate.
Instanța a constatat existența intenției de genocid
Curtea a stabilit, joi, că „intenția de genocid este singura concluzie rezonabilă care poate fi desprinsă din probele” examinate.
Hotărârea a fost adoptată cu 9 voturi pentru și 6 împotrivă, de un complet format din judecători din întreaga lume.
CIJ a constatat, de asemenea, cu majoritate de voturi, că Myanmar a încălcat și alte prevederi ale Convenției din 1948 pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
Procesul, inițiat de Gambia, s-a concentrat asupra așa-numitelor „operațiuni de curățare” declanșate în 2017 în statul Rakhine, unde trăia o mare parte a minorității musulmane rohingya.
După ce combatanții Armatei Salvării Rohingya din Arakan (ARSA) au lansat atacuri soldate cu victime asupra a peste 30 de posturi de poliție din regiune, trupele din Myanmar, sprijinite de grupuri locale de budiști, au declanșat un val de violențe care a provocat un exod masiv al populației rohingya.
Refugiații au relatat că sate întregi au fost incendiate și că numeroși civili au fost uciși.
Totodată, supraviețuitorii și martorii oculari au depus mărturii potrivit cărora militarii din Myanmar au violat și au supus abuzurilor femei și fete din comunitatea rohingya.
Curtea Internațională de Justiție a stabilit că aproximativ 10.000 de membri ai comunității rohingya au fost „uciși în mod violent” în timpul operațiunilor militare.
Se estimează că peste 700.000 de persoane au fugit în Bangladesh, pe uscat sau pe mare.
Instanța a constatat că aproximativ 815.000 de persoane au fost vizate, într-un fel sau altul, de aceste acțiuni.
Execuții, violențe sexuale și incendierea locuințelor
Președintele CIJ, Yuji Iwasawa, a declarat că armata din Myanmar a comis ucideri „nediscriminatorii”, execuții ale bărbaților, violențe sexuale „generalizate”, acte de „violență extremă” împotriva copiilor și incendieri deliberate ale locuințelor rohingya.
El a precizat că militarii au atacat inclusiv persoane care încercau să fugă în Bangladesh.
Potrivit instanței, autoritățile din Myanmar au distrus probe pe scară largă, prin incendierea sau îndepărtarea cadavrelor, arderea și nivelarea cu buldozerele a zonelor în care avuseseră loc operațiunile și prin neaducerea în fața justiției a celor responsabili de violențe.
Deși CIJ a recunoscut rolul jucat de ARSA în declanșarea confruntărilor, judecătorii au constatat existența unei suprapuneri între operațiunile militare și o campanie de incitare la ură împotriva comunității rohingya.
Această campanie îi prezenta pe membrii minorității drept „subumani” și o „amenințare violentă”, contribuind la creșterea riscului de violență împotriva lor.
Myanmar a negat în mod constant că ar fi comis un genocid împotriva rohingya, susținând că operațiunile militare au vizat amenințări teroriste sau insurgente, ca reacție la atacurile ARSA.
În ianuarie, reprezentantul guvernului, Ko Ko Hlaing, a declarat în fața CIJ că țara „nu avea obligația să rămână pasivă și să permită teroriștilor să acționeze nestingheriți”.
După pronunțarea verdictului de joi, acesta a declarat că nu are niciun comentariu de făcut.
Curtea a examinat și tratamentul aplicat comunității rohingya înaintea operațiunilor militare.
Judecătorii au constatat că politici precum limitarea familiilor căsătorite la maximum doi copii erau discriminatorii și urmăreau restrângerea drepturilor acestei minorități.
Instanța a stabilit că Myanmar are obligația de a plăti despăgubiri proporționale cu prejudiciile provocate, însă cuantumul exact al acestora urmează să fie determinat ulterior.
„O recunoaștere a suferinței noastre”
Hotărârea instanței a fost salutată de comunitățile rohingya și de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului.
„Este ca o recunoaștere oficială a suferinței noastre”, a declarat Mohammed Nowkim, un membru al comunității rohingya care a fost alungat din Rakhine în 2017 și locuiește în prezent în Canada.
„Rohingya așteaptă dreptate de zeci de ani”, a adăugat acesta.
Organizația Human Rights Watch a apreciat că verdictul reprezintă „o recunoaștere mult așteptată a suferinței îndurate de rohingya”.
La rândul său, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a afirmat că „suferința, mizeria și umilința” provocate populației rohingya reprezintă „o pată pe conștiința umanității”.
El a subliniat că decizia instanței „trebuie acum transpusă în acțiuni concrete”.
O hotărâre fără precedent în justiția internațională
Pentru a stabili responsabilitatea statului Myanmar pentru genocid, Curtea a trebuit să demonstreze nu doar că au fost comise acte extrem de grave, ci și că autoritățile sau instituțiile statului au avut intenția de a distruge, integral sau parțial, grupul vizat.
Hotărârea de joi este una fără precedent.
Myanmar devine astfel primul stat despre care Curtea Internațională de Justiție stabilește că a încălcat Convenția din 1948 privind genocidul.
De la adoptarea convenției, după Holocaust, CIJ s-a mai pronunțat doar de două ori asupra unor acuzații de genocid susținut de stat.
În ambele cazuri, instanța a considerat că nu existau suficiente probe pentru a atribui statului responsabilitatea directă pentru actele respective.
Zeci de persoane au fost condamnate individual pentru genocid, însă demonstrarea faptului că asemenea crime au fost comise la ordinul direct al unui stat presupune un standard probatoriu mai ridicat.
Genocidul este considerat una dintre cele mai grave crime prevăzute de dreptul internațional.
Avocatul specializat în drepturile omului Philippe Sands KC, care a contribuit la inițierea procesului, a descris verdictul drept o „hotărâre istorică”.
Într-o intervenție la emisiunea World at One, difuzată de BBC Radio 4, el a comparat importanța deciziei cu unele dintre marile momente ale justiției internaționale, precum procesele de la Nürnberg împotriva liderilor naziști după cel de-Al Doilea Război Mondial și procedurile judiciare care l-au vizat pe fostul dictator chilian Augusto Pinochet.
CIJ are puteri limitate de aplicare a hotărârilor
Curtea Internațională de Justiție nu este o instanță penală, iar capacitatea sa de a impune executarea hotărârilor este limitată.
Curtea nu poate dispune încarcerarea unor oficiali militari și depinde de Consiliul de Securitate al ONU și de presiunile politice pentru punerea în aplicare a deciziilor sale.
Cu toate acestea, verdictul ar putea avea implicații pentru alte dosare de genocid aflate pe rolul CIJ, inclusiv cel inițiat de Africa de Sud împotriva Israelului, în legătură cu războiul din Fâșia Gaza.
Philippe Sands a declarat că dosarul privind Gaza a reprezentat „elefantul din cameră” în timpul audierilor referitoare la Myanmar.
El a explicat că o hotărâre împotriva Myanmar nu înseamnă automat că instanța va ajunge la o concluzie similară în cazul Gaza.
Totuși, în opinia sa, dacă Myanmar nu ar fi fost găsit responsabil, procesul împotriva Israelului „ar fi fost, practic, încheiat”.
Israelul susține că acuzațiile formulate împotriva sa sunt „complet nefondate”.
Antonia Mulvey, directoarea executivă a organizației Legal Action Worldwide, a declarat pentru BBC că instanța nu a acceptat argumentul Myanmar potrivit căruia operațiunile militare ar fi fost justificate de lupta împotriva terorismului.
Ea a subliniat că, pentru prima dată, Curtea a stabilit că violul și violențele sexuale pot constitui acte de genocid, o interpretare juridică relevantă pentru cauzele viitoare.
Marea Britanie anunță măsuri diplomatice împotriva Myanmarului
După pronunțarea verdictului, ministrul britanic de externe, Ed Miliband, a anunțat că guvernul de la Londra a dispus expulzarea atașatului militar al Myanmar și convocarea însărcinatului cu afaceri al acestei țări.
El a promis că va prezenta „măsuri suplimentare în zilele următoare, pentru a se asigura că cei responsabili sunt trași la răspundere”.
Anunțul a venit după ce un grup de parlamentari britanici din mai multe partide a solicitat guvernului să reintroducă sancțiuni împotriva armatei din Myanmar.
Citește și: China, SUA și Rusia cer reformarea ONU și reducerea riscurilor nucleare













