Căldura provocată de poluarea cu carbon a ucis aproape 50.000 de persoane în Europa în anul 2023, în contextul în care continentul s-a încălzit într-un ritm mult mai accelerat față de alte părți ale lumii, după cum arată rezultatele unui nou studiu.

Constatările vin în contextul în care incendiile de vegetație au devastat pădurile din apropiere de Atena, Franța a emis avertizări de căldură excesivă pentru o mare parte din țară, iar Marea Britanie a înregistrat cea mai caldă zi a anului.

Medicii numesc căldura un „ucigaș tăcut”, pentru că face mult mai multe victime decât își dau seama cei mai mulți oameni, potrivit The Guardian.

De altfel, rata mortalității în 2023 ar fi fost cu 80% mai mare dacă oamenii nu s-ar fi adaptat la creșterea temperaturilor în ultimele două decenii, conform aceluiași studiului, publicat în Nature Medicine.

Valurile de căldură, mai intense și mai lungi

Valurile de căldură au devenit mai intense, mai lungi și mai frecvente pe măsură ce oamenii au ars combustibili fosili, afectând atmosfera cu gaze ce acționează ca o seră și încălzesc planeta. La nivel global, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință se așteaptă ca 2024 să îi ia curând locul.

Cercetătorii au constatat că țările mai răcoroase din Europa, precum Regatul Unit, Norvegia și Elveția, se vor confrunta cu cea mai mare creștere relativă a numărului de zile extrem de calde.

Cu toate acestea, numărul de decese va continua să fie cel mai mare în sudul Europei, care este mai bine adaptat la vremea caldă, dar mai expus la temperaturi caniculare.

Oamenii de știință au constatat că mortalitatea cauzată de căldură în 2023 a fost cea mai mare în Grecia, cu 393 de decese la un milion de locuitori, urmată de Italia, cu 209 decese la un milion de locuitori, și de Spania, cu 175 de decese la un milion de locuitori.

Luni, pompierii din Grecia s-au luptat cu incendiile de vegetație din afara Atenei, care au forțat autoritățile să evacueze mai multe suburbii din Capitală și un spital de copii. Valurile repetate de căldură au uscat pădurile din împrejurimi.

Zeci de mii de victime

În anul 2003, un val de căldură a provocat moartea a 70.000 de persoane pe întreg continentul și a făcut ca autoritățile să se grăbească să salveze vieți prin instituirea unor sisteme de avertizare timpurie și a unor planuri de prevenire.

Însă, aproape două decenii mai târziu, numărul deceselor cauzate de căldura record din 2022, care a provocat moartea a peste 60.000 de persoane, i-a făcut pe cercetători să se întrebe cât de eficiente au fost măsurile luate.

Oamenii de știință au modelat efectele căldurii asupra sănătății pentru diferite perioade de timp de la începutul secolului și au estimat numărul deceselor de anul trecut la 47.690.

Ei au constatat că rata mortalității ar fi fost cu 80% mai mare dacă temperaturile din 2023 ar fi fost înregistrate în perioada 2000-2004 decât în perioada de referință pre-pandemică 2015-2019. Pentru persoanele cu vârsta de peste 80 de ani, căldura s-ar fi dovedit de două ori mai mortală.

Oamenii de știință spun că guvernele pot proteja oamenii de valurile de căldură prin proiectarea unor orașe răcoroase, cu mai multe parcuri și mai puțin beton.

O altă soluție ar fi crearea unor sisteme de avertizare timpurie care să avertizeze oamenii cu privire la pericolul iminent și consolidarea sistemelor de sănătate, astfel încât medicii și asistentele să nu fie suprasolicitați atunci când temperaturile cresc.

Însă, acțiunile individuale, cum ar fi rămânerea în casă și consumul de apă, au la rândul lor efecte puternice asupra numărului de decese. Verificarea vecinilor mai în vârstă și a rudelor care locuiesc singure poate face diferența între viață și moarte.

Citește și: Recomandările medicilor pe timp de caniculă