Procurorii amercani îi acuză pe fostul lider venezuelean Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, de conspirație în vederea comiterii unor acte de tortură.

Noile acuzații împotriva celor doi au fost făcute publice joi și se adaugă celor privind traficul de droguri și infracțiunile legate de arme, pe care cei doi le-au negat.

Soții Maduro se află în detenție din ianuarie, într-un centru din Brooklyn. Cei doi au fost aduși acolo după ce forțele americane i-au capturat în timpul unui raid desfășurat înainte de zori la reședința lor din Caracas, capitala Venezuelei.

Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului din Venezuela și foștii deținuți au denunțat de mult timp ceea ce au descris drept „tortură sistematică” în închisorile venezuelene.

Procesul cuplului urmează să înceapă în iunie 2027. Se așteaptă ca ambii să rămână în centrul de detenție din Brooklyn, după ce un judecător a respins, joi, solicitarea Ciliei Flores de a fi plasată în arest la domiciliu.

Noile acuzații se referă la presupusa torturare a unor cetățeni americani deținuți în Venezuela în perioada în care Maduro se afla la putere.

Actul de acuzare revizuit, făcut public joi, îi acuză pe cei doi că „s-au menținut la putere” conducând „un sistem de represiune bazat pe violență împotriva opoziției politice, detenții arbitrare și torturarea deținuților, inclusiv a unor cetățeni americani”.

Potrivit documentului, metodele de tortură ar fi inclus „șocuri electrice, asfixiere, viol, nuditate forțată, izolare prelungită, înfometare, celule de pedeapsă și tortură psihologică”.

Procurorii susțin că tortura psihologică a inclus amenințări cu uciderea membrilor familiilor victimelor, inclusiv a copiilor.

Conform actului de acuzare, scopul represiunii ar fi fost menținerea la putere a lui Maduro și a soției sale.

Procurorii o acuză pe Cilia Flores că ar fi avut un rol esențial în dezvoltarea sistemului represiv, că ar fi ordonat torturarea unor persoane și că ar fi primit informații despre actele de tortură aplicate anumitor deținuți.

Documentul instanței susține că Flores ar fi acționat astfel pentru a proteja membri ai familiei sale implicați în activități ilegale.

Acuzațiile din actul de inculpare revizuit sunt asemănătoare celor formulate de-a lungul timpului de persoane eliberate din centrele de detenție venezuelene.

Javier Tarazona, conducătorul unei organizații pentru apărarea drepturilor omului din Venezuela, a declarat pentru BBC Mundo că el și fratele său au fost ținuți timp de 46 de zile într-o celulă de pedeapsă de dimensiuni reduse, după ce au fost arestați în mod arbitrar.

Un alt fost deținut, Ángel Godoy, a afirmat că a fost izolat luni întregi și nu i s-a permis să-și contacteze soția, care nu a primit informații despre locul în care acesta era reținut.

Faptele descrise în documentul făcut public joi s-ar fi produs în perioada în care Maduro se afla la conducerea Venezuelei, notează BBC.

După înlăturarea sa, vicepreședinta Delcy Rodríguez a depus jurământul în calitate de lider interimar, cu sprijinul administrației Trump.

Sute de deținuți politici au fost eliberați în baza unei legi a amnistiei după preluarea puterii de către Rodríguez. Cu toate acestea, peste 300 se află în continuare în închisori, potrivit organizației Foro Penal, care apără drepturile deținuților.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a avertizat că instituția sa a primit informații potrivit cărora torturarea deținuților ar fi continuat și după capturarea lui Nicolás Maduro.

Volker Türk a declarat, în martie, că „problemele structurale și sistemice privind drepturile omului” au persistat în Venezuela, în pofida înlăturării fostului lider.

Ministrul venezuelean de Externe de la acel moment l-a acuzat pe oficialul ONU că repetă agenda „extremiștilor” prin prezentarea acestor acuzații.

Citește și: Instanța motivează arestarea lui Călin Georgescu