Armenia votează, duminică, într-un climat politic tensionat și sub presiuni economice tot mai mari din partea Rusiei, în condițiile în care premierul Nikol Pașinian candidează pentru un nou mandat cu promisiunea integrării europene.

Alegerile au atras atenția comunității internaționale asupra statului caucazian cu aproximativ trei milioane de locuitori, care în ultimii ani s-a apropiat constant de Occident, deși rămâne puternic conectat economic de Rusia, principalul său partener comercial.

Schimbarea de orientare geopolitică este asociată în mare măsură cu mandatul lui Nikol Pașinian, notează BBC. De la venirea sa la putere în 2018, Armenia a început să se distanțeze de Moscova, a adoptat o lege care deschide procesul de aderare la Uniunea Europeană și a accelerat negocierile de pace cu Azerbaidjanul, printr-un acord mediat de Statele Unite. Această abordare i-a adus sprijinul președintelui american Donald Trump.

Tot în acest an, Erevanul a găzduit un summit important al liderilor europeni, la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Umbra Nagorno-Karabahului

În ciuda succeselor diplomatice, popularitatea lui Pașinian a scăzut semnificativ. Dacă în 2021 beneficia de sprijinul a 54% dintre alegători, sondajele recente îl plasează în jurul pragului de 30%.

Principalul motiv este dosarul Nagorno-Karabah, regiunea disputată din Azerbaidjan care a fost locuită de aproximativ 100.000 de armeni până în 2023, când a fost recucerită de forțele azere.

Criticii premierului îl acuză că a făcut concesii excesive în numele păcii și nu i-au iertat acceptarea pierderii enclavei. De asemenea, acordul de pace cu Azerbaidjanul rămâne profund controversat: un sondaj recent arată că 44% dintre armeni îl susțin, în timp ce 41% se opun.

Opoziția mizează pe apropierea de Moscova

Printre adversarii politici ai lui Pașinian se numără foștii președinți Robert Kocharyan și Serzh Sargsyan, reprezentanți ai vechii elite politice apropiate de Rusia. Aceștia susțin că securitatea Armeniei poate fi garantată doar prin refacerea legăturilor militare și economice cu Moscova.

Principalul contracandidat al actualului premier este omul de afaceri Samvel Karapetyan, care și-a construit averea în Rusia. Acesta se află în arest la domiciliu, fiind acuzat că a complotat pentru răsturnarea guvernului, și își desfășoară campania prin intermediul nepotului său.

Potrivit unui sondaj realizat de International Republican Institute, partidul de guvernământ „Contractul Civic” conduce cu 32%, însă aproximativ 40% dintre alegători afirmă că nu au încredere în niciun lider politic.

Rusia folosește pârghia economică

Pe fundalul campaniei electorale planează influența Moscovei.

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a avertizat Armenia asupra avantajelor economice pe care le-ar putea pierde dacă își continuă apropierea de Occident. Liderul rus a amintit inclusiv că „criza din Ucraina a început odată cu încercările de apropiere de Uniunea Europeană”.

În ultimele două săptămâni înaintea alegerilor, Rusia a interzis importurile mai multor produse armenești, inclusiv flori, apă minerală, coniac, vinuri, fructe și legume proaspete.

În 2025, Rusia a reprezentat 36% din comerțul exterior al Armeniei, ceea ce oferă Kremlinului o influență economică considerabilă.

Experții armeni consideră că Moscova încearcă să influențeze rezultatul scrutinului prin astfel de măsuri. Totuși, dependența militară a Armeniei de Rusia s-a redus semnificativ, majoritatea importurilor de armament provenind în prezent din India, Franța, China și alte state.

Europa încearcă să sprijine Erevanul

Presiunea economică exercitată de Rusia este cu atât mai importantă cu cât Armenia beneficiază de gaze rusești la un preț preferențial de 177,5 dolari pentru mia de metri cubi, în timp ce prețurile de pe piața europeană depășesc 600 de dolari.

În acest context, Putin a cerut Armeniei să organizeze cât mai rapid un referendum privind alegerea între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică, blocul economic condus de Rusia.

Pașinian a evitat să răspundă direct provocării, subliniind că aderarea la UE rămâne un obiectiv îndepărtat și că Armenia va continua să colaboreze cu Uniunea Economică Eurasiatică atât timp cât cele două opțiuni nu devin incompatibile.

Între timp, președinta Ursula von der Leyen a anunțat un sprijin financiar de 50 de milioane de euro pentru Armenia și a acuzat Rusia că transformă relațiile economice într-un instrument de presiune politică. Bruxelles-ul a promis, de asemenea, facilități comerciale pentru produsele armenești afectate de restricțiile impuse de Moscova.

O campanie marcată de tensiuni

Premierul Pașinian își desfășoară campania sub sloganul „Susține pacea!”, promovând viziunea unei „Armenii reale” - un stat aflat în pace cu Azerbaidjanul și integrat în Europa.

Campania electorală a fost însă marcată de incidente și acuzații reciproce. Oponenții îl acuză pe premier de tendințe autoritare și de utilizarea resurselor administrative în scop electoral. La rândul său, guvernul respinge aceste acuzații.

Pentru mulți alegători, miza alegerilor depășește confruntarea dintre candidați și privește direcția strategică a țării: apropierea de Europa, cu costurile economice pe termen scurt pe care le implică, sau revenirea la o relație mai strânsă cu Rusia, partenerul tradițional al Armeniei.

Citește și: Putin consideră că „nu are rost”, în acest moment, să se întâlnească cu Zelenski pentru a discuta încheierea războiului