Partidul liberal-centrist D66, condus de Rob Jetten, se află la egalitate cu formațiunea populistă anti-islam PVV, a lui Geert Wilders, în alegerile din Olanda, potrivit celor mai recente proiecții de vot.

Cu peste 90% dintre sufragii numărate, ambele partide sunt creditate cu 26 de locuri în Parlament, potrivit agenției olandeze ANP.

Sondajele la ieșirea de la urne îl dădeau inițial pe Jetten în frunte, relatează BBC News.

„Milioane de olandezi au întors o pagină; au spus adio unei politici a negativității”, le-a spus el susținătorilor săi.

Un Wilders abătut a recunoscut că rezultatul nu este cel dorit, după ce a pierdut cel puțin 10 mandate, dar a adăugat că a obținut „al doilea cel mai bun rezultat” din cariera sa.

Pe locurile următoare se află liberalii conservatori (22 de locuri), alianța de stânga GroenLinks-Labour și creștin-democrații (CDA).

Wilders a dominat sondajele în timpul campaniei, însă după ce și-a prăbușit propria coaliție în iunie, în urma unui conflict pe tema migrației, toți liderii partidelor principale au declarat că nu mai doresc să guverneze alături de el.

El a admis că este puțin probabil să poată forma singur un guvern, în timp ce Jetten – care a dus o campanie considerată excelentă – are șanse mai mari să conducă următorul executiv.

Cu doar câteva săptămâni în urmă, D66 era creditat cu doar 12 locuri, dar liderul său, în vârstă de 38 de ani, a profitat de prestații excelente în dezbaterile televizate și în interviuri. Participarea sa la emisiunea TV „Cel mai deștept om” i-a crescut vizibil popularitatea.

Jetten a evitat să revendice victoria miercuri seară, deși atmosfera printre susținători era euforică.

Partidul VVD, al Dilanei Yesilgöz, a avut de asemenea o seară bună, clasându-se pe locul trei – o opțiune naturală pentru o eventuală coaliție condusă de Jetten.

Înainte de alegeri, sondajele arătau o cursă extrem de strânsă între cinci partide principale. Deși PVV câștigase 37 de locuri în noiembrie 2023, mulți alegători au fost dezamăgiți de incapacitatea lui Wilders de a forma o coaliție, după ce guvernul precedent s-a destrămat în mai puțin de un an.

Jetten a declarat că își dorește o coaliție largă, „stabilă și ambițioasă”, și a subliniat că este fără precedent ca partidul câștigător să obțină sub 30 de locuri. Printre potențialii parteneri a menționat alianța laburiștilor și verzilor condusă de Frans Timmermans, liberalii conservatori și creștin-democrații.

Pentru Timmermans, însă, rezultatul este o înfrângere serioasă – alianța sa, care ocupa mult timp locul al doilea în sondaje, a coborât pe poziția a patra. „Timpuri mai bune vor veni”, le-a spus el susținătorilor, adăugând că își asumă responsabilitatea și se retrage din funcție.

Atât Timmermans, cât și Wilders sunt în jurul vârstei de 60 de ani și au intrat în politică în aceeași perioadă. Mulți analiști cred acum că alegătorii olandezi caută o generație nouă de lideri.

Wilders a declarat, însă, că nu are de gând să plece: „Nu veți scăpa de mine până la 80 de ani”, a spus el, adăugând că rezultatul rămâne o performanță bună pentru partidul său.

Potrivit lui Matthijs Rooduijn, de la Universitatea din Amsterdam, partidul lui Wilders a pierdut sprijinul multor alegători moderați, dar și al unora dintre cei radicali. Totuși, „pierderile puteau fi mai mari”, a spus el, având în vedere că Wilders a făcut o campanie mai slabă și a fost responsabil pentru destrămarea ultimului guvern.

La Leiden, susținătorii D66 au sărbătorit entuziasmați într-o sală de concerte, scandând „Yes, we can!” pe măsură ce devenea clar rezultatul surpriză.

Pe scenă, Jetten – considerat acum favorit pentru a deveni cel mai tânăr premier din istoria modernă a Olandei – a declarat: „Am reușit – acesta este cel mai bun rezultat din istoria D66!”

El a adăugat: „Știm că milioane de olandezi au votat pentru alte partide și simt o mare responsabilitate față de toți. Vom face tot ce putem pentru ca oamenii să creadă din nou în politică, să gândească și să acționeze măreț, astfel încât Olanda să meargă înainte.”

Alegerile s-au axat în mare parte pe problemele migrației și ale supraaglomerării centrelor pentru refugiați, dar cea mai importantă temă a fost criza locuințelor – lipsa a aproape 400.000 de case într-o țară cu 18 milioane de locuitori.

Partidul D66 a promis construirea a zece noi orașe pentru a rezolva această criză.

„A fost o campanie a optimismului, o dovadă că olandezii s-au săturat de doi ani de blocaj politic. Avem nevoie de un premier care să unească țara și să abordeze marile provocări cu care ne confruntăm”, a spus Eline, o susținătoare D66.

O altă posibilă piesă a viitoarei coaliții ar putea fi creștin-democrații (CDA), care păreau în pragul dispariției politice acum doi ani, dar sunt acum creditați cu 18 locuri. „Un rezultat fantastic - acum doi ani nici nu am fi îndrăznit să visăm la așa ceva!”, a spus liderul CDA, Henri Bontenbal, în uralele susținătorilor.

Citește și: În vârstă de 92 de ani, Paul Biya a fost declarat câștigător al prezidențialelor din Camerun