Țările din G7 au convenit să protejeze navigația prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru exporturile de energie, însă doar după încheierea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran.

Euronews notează că angajamentul comun al miniștrilor de Externe vine în contextul în care președintele american Donald Trump și-a intensificat presiunile asupra statelor europene pentru a contribui la securizarea acestei căi maritime, pe care Teheranul a menținut-o practic blocată de la începutul ostilităților, în urmă cu aproape o lună.

„Există un consens foarte larg în cadrul comunității internaționale privind păstrarea bunului comun reprezentat de libertatea navigației”, a declarat șeful diplomației franceze, vineri, la finalul reuniunii G7, pe care a găzduit-o.

„Este exclus să trăim într-o lume în care apele internaționale sunt închise navigației, mai ales în contextul unor conflicte care nu privesc țările care au nevoie ca această navigație să continue”, a adăugat Jean-Noël Barrot.

Potrivit lui, o misiune internațională de escortare a navelor va opera „după restabilirea calmului” și „într-o postură strict defensivă”, conform dreptului internațional.

„Se va întâmpla, într-un fel sau altul”, a spus el, evocând dreptul mării: „Cu fiecare zi care trece, situația se agravează din cauza lipsei traficului maritim dintre Golful Persic și restul lumii.”

Donald Trump a criticat în repetate rânduri statele europene și membre NATO pentru refuzul de a institui o misiune maritimă în Ormuz, o operațiune care ar implica riscuri ridicate pentru toate armatele implicate.

„Sunt atât de dezamăgit de NATO, pentru că acesta a fost un test pentru NATO. A fost un test. Ne puteți ajuta”, a spus el joi. „O să ținem minte”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Înainte de a pleca la reuniunea din Franța, secretarul de stat american a sugerat că, din cauza refuzului Europei de a se implica, SUA ar putea să se retragă din eforturile de a pune capăt invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, o declarație interpretată ca o amenințare de represalii.

„Ucraina nu este războiul Americii și, totuși, noi am contribuit mai mult decât orice altă țară din lume la acest conflict. Așadar, este ceva ce va trebui analizat și pe care președintele va trebui să îl ia în considerare pe viitor”, a spus Marco Rubio.

Tensiunea s-a mai redus după ce el s-a alăturat omologilor săi la abația Vaux-de-Cernay, în apropiere de Paris, într-o reuniune dominată de situația din Orientul Mijlociu.

Oficialul american a clarificat că Statele Unite le cer aliaților să pregătească misiunea multinațională pentru perioada de după război, și nu pentru o desfășurare imediată în plin conflict. El a afirmat că mesajul său a fost primit „favorabil” în timpul discuțiilor.

„Am considerat întotdeauna că este o necesitate post-conflict”, a declarat Marco Rubio la plecare.

„Primele petroliere care vor trece prin strâmtoare după încheierea acestei operațiuni vor avea nevoie de escortă din partea cuiva, altfel nu vor putea obține asigurare”, a adăugat el, avertizând că Teheranul ar putea impune o închidere permanentă după încetarea ostilităților.

„Lumea trebuie să se mobilizeze și să facă ceva în privința asta. Mai ales țările care depind cel mai mult de această strâmtoare: țări bogate, puternice și capabile.”

Ministrul german de Externe a avut o evaluare pozitivă a discuțiilor, spunând că atmosfera din sală a fost „una de lucru”.

„Germania este cu siguranță dispusă să joace un rol după încheierea ostilităților, când vine vorba de asigurarea siguranței navigației în Strâmtoarea Hormuz”, a spus Johann Wadephul, adăugând: „Scopul meu aici este să ne asigurăm că lărgim terenul comun pe care îl împărtășim în această dispută.”

Peste 30 de țări din întreaga lume, inclusiv Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Canada și Japonia, au semnat o declarație prin care își exprimă „disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță” prin Ormuz.

Textul nu precizează însă cum și când se va materializa concret această disponibilitate de acțiune.

Ministrul britanic de Externe a spus că accentul va fi pus pe „acțiuni defensive” pentru a asigura, mai larg, „protecția transportului maritim internațional”.

„Iranul nu poate să țină economia globală ostatică”, a declarat Yvette Cooper vineri. „Trebuie să ne protejăm economia globală de state care vor să folosească economia ca armă împotriva noastră”, a conchis ea.

O operațiune cu risc ridicat și puține garanții

Strâmtoarea Ormuz este un culoar strategic prin care trece, în condiții normale, aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze. Geografia sa este complexă: apele puțin adânci și relieful înalt favorizează tacticile de război ale Iranului, inclusiv utilizarea de rachete și drone. Navele care ar îndrăzni să o traverseze se confruntă cu multiple riscuri pe care nici armatorii, nici asiguratorii nu sunt dispuși să le accepte.

Europenii se opun în mare măsură ideii de a securiza Ormuzul în timpul unui conflict deschis, temându-se că ar putea fi atrași într-o confruntare imprevizibilă. Loviturile americano-israeliene asupra Iranului sunt profund nepopulare în rândul cetățenilor europeni, ceea ce descurajează și mai mult orice guvern să angajeze resurse militare într-o operațiune al cărei succes este departe de a fi garantat.

În plus, continentul încă resimte efectele tentativei lui Donald Trump de a prelua Groenlanda de la Danemarca, episod care a împins solidaritatea NATO aproape de punctul de ruptură.

Decizia Casei Albe de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare, în încercarea de a calma piețele, a amplificat și mai mult nemulțumirea.

La sosirea în Franța, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a subliniat factorul rusesc care leagă războaiele din Iran și Ucraina. Moscova ar furniza aliatului său, Teheranul, drone și servicii de informații pentru a ajuta la țintirea activelor americane.

„Aceste războaie sunt foarte mult interconectate”, a spus Kallas joi. „Dacă America vrea ca războiul din Orientul Mijlociu să se oprească și ca Iranul să înceteze să îi atace, atunci ar trebui să pună presiune și pe Rusia, pentru ca aceasta să nu mai poată să îi ajute.”

Rubio le-a spus ulterior reporterilor că relaxarea sancțiunilor nu reprezintă o schimbare „permanentă” a politicii americane. El a avertizat însă că armele fabricate în SUA și alocate Ucrainei ar putea fi redirecționate „dacă vom avea nevoie să ne refacem propriile stocuri”.

„Noi vom fi întotdeauna pe primul loc”, a spus el.

Apel la diplomație și temeri economice

Necesitatea diplomației a fost o temă centrală vineri, miniștrii de externe cerând părților aflate în conflict să se așeze la masa negocierilor și să găsească o cale de ieșire din criza în extindere, care a perturbat piețele energetice.

Deși Europa, spre deosebire de Asia, nu depinde direct de petrolul și gazele din Orientul Mijlociu, efectele în lanț generate de conflict ar putea provoca pierderi reale pe continent.

Prețul petrolului Brent a urcat din nou vineri la 110 dolari pe baril, în timp ce TTF, principalul hub european de gaze, se situa în jurul valorii de 54 de euro pe megawatt-oră (MWh).

Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a avertizat vineri, într-o reuniune separată, că un conflict prelungit ar putea împinge economia europeană într-un scenariu de stagflație, reducând creșterea economică cu 0,4 puncte procentuale și majorând inflația cu un punct procentual.

Duminica trecută, Trump a acordat Iranului 48 de ore pentru a redeschide această cale maritimă, amenințând cu atacuri asupra infrastructurii energetice a țării în caz contrar. Joi însă, el a extins termenul cu 10 zile, potrivit relatărilor, ca răspuns la o solicitare a guvernului iranian.

Între timp, Teheranul a transmis Națiunilor Unite că va garanta trecerea în siguranță pentru navele „non-ostile”. Oferta nu a reușit însă să convingă operatorii maritimi, care rămân precauți.