Temperaturi globale record, posibile pe fondul creșterii probabilității unui super El Niño
Impactul direct al fenomenului se resimte în special în zona Pacificului, însă efectele diferă de la un episod la altul, în funcție de intensitate și de modul în care influențează circulația atmosferică globală.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 15 Mai 2026, 07:06 • Actualizat: 15 Mai 2026, 07:12
Meteorologii urmăresc cu atenție evoluția fenomenului El Niño în Oceanul Pacific tropical, în condițiile în care datele recente sugerează posibilitatea apariției unui episod extrem de puternic, care ar putea contribui la noi temperaturi record la nivel mondial.
Specialiștii analizează în mod particular regiunea numită Niño3.4, unde este monitorizată media temperaturii la suprafața oceanului pe o perioadă de trei luni, comparativ cu valorile istorice.
BBC notează că un El Niño puternic sau un super El Niño este definit printr-o creștere de peste 1,5 grade Celsius în această zonă.
Modelele de prognoză realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF), NOAA și Biroul Australian de Meteorologie indică rezultate similare. Potrivit celei mai recente estimări ECMWF, mai mult de jumătate dintre modelele analizate indică o creștere a temperaturii de peste 2,5 grade Celsius până în toamnă.
„Orice valoare peste acest prag ar reprezenta un eveniment istoric de puternic”, a declarat cercetătorul Johnson.
Prognozele australiene arată, de asemenea, o probabilitate ridicată ca un El Niño foarte puternic să se dezvolte în a doua parte a acestui an.
Unele date sugerează chiar că încălzirea ar putea depăși 3 grade Celsius, peste recordul cunoscut de 2,7 grade înregistrat în 1877. Cercetătorii subliniază însă că măsurătorile din acea perioadă sunt mai puțin precise, din cauza numărului redus de observații disponibile la acea vreme.
Fenomenul El Niño din 1877 a durat aproximativ 18 luni și a provocat un eveniment climatic global major, cu secete severe și foamete extinsă în Asia, Brazilia și Africa, soldate cu milioane de victime, dar și cu inundații puternice în alte regiuni, precum Peru.
Cel mai recent episod considerat „foarte puternic” s-a produs în perioada 2015-2016, când temperatura medie în regiunea Niño3.4 a crescut cu 2,4 grade Celsius.
Excesul de căldură acumulat în estul Pacificului contribuie la creșterea temperaturii medii globale, efectul tipic al unui El Niño fiind estimat la aproximativ 0,2 grade Celsius în plus la nivel planetar.
Liz Stephens, profesor de risc climatic și reziliență la Universitatea Reading, a declarat pentru BBC că este posibil ca anul viitor să aducă noi temperaturi record la nivel mondial, mai ales dacă actualul fenomen se va transforma într-un El Niño foarte puternic.
După episodul El Niño din 2023-2024, planeta a înregistrat deja cel mai călduros an din istorie.
Impactul direct al fenomenului se resimte în special în zona Pacificului, însă efectele diferă de la un episod la altul, în funcție de intensitate și de modul în care influențează circulația atmosferică globală.
Inundațiile sunt frecvente în nordul statului Peru și sudul Ecuador, dar și în estul Africii, Asia Centrală sau sudul Americii de Nord.
În același timp, El Niño reduce formarea furtunilor tropicale în Atlantic, iar meteorologii estimează deja că sezonul uraganelor din Atlantic ar putea fi mai slab decât media obișnuită.
Totuși, specialiștii avertizează că reducerea precipitațiilor poate provoca secetă în anumite regiuni. Potrivit profesoarei Stephens, America Centrală ar putea fi afectată de lipsa ploilor și de apariția condițiilor severe de secetă.
Riscul de incendii de vegetație și secetă crește și în unele zone din Australia, Indonezia și nordul Brazilia, cu posibile efecte asupra agriculturii și stocurilor alimentare globale.













