O instanță din Kosovo a condamnat doi sârbi kosovari la închisoare pe viață și pe un al treilea la 30 de ani de detenție pentru participarea la ceea ce a descris drept un atac „terorist”, produs în septembrie 2023.

Cei trei au fost găsiți vinovați de încălcarea ordinii constituționale kosovare și de incitare la activități teroriste. Procurorii au pus sub acuzare în total 45 de persoane, însă consideră că majoritatea se află în Serbia și este puțin probabil să fie extrădate.

BBC amintește că „incidentul Banjska” este o denumire modestă pentru una dintre cele mai dramatice, periculoase și sângeroase zile pe care le-a cunoscut Kosovo de la declararea unilaterală a independenței față de Serbia, în 2008.

Un polițist și trei membri ai unui grup armat format din sârbi kosovari au murit în urma mai multor ore de schimburi de focuri în nordul Kosovo.

Vineri, tribunalul din capitala Priștina i-a condamnat pe Vladimir Tolić și Blagoj Spasojević la închisoare pe viață, iar pe Dušan Maksimović la 30 de ani de închisoare.

Președinta interimară a Kosovo, Albulena Haxhiu, a salutat verdictul, descriindu-l drept „dovada că atacul asupra poliției kosovare, asupra ordinii constituționale și asupra securității țării noastre nu va rămâne nepedepsit”.

În pofida condamnărilor, multe întrebări rămân fără răspuns în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în satul Banjska, aflat la mai puțin de o jumătate de oră de punctul de trecere spre Serbia centrală.

Autoritățile din Pristina susțin în continuare că guvernul sârb de la Belgrad a fost în ultimă instanță responsabil, deși rămâne neclar ce intenționa gruparea înarmată.

Schimburile de focuri au început după ce poliția a intervenit la un blocaj rutier realizat cu un camion pe un pod, în primele ore ale dimineții de duminică, 24 septembrie.

Autoritățile kosovare au afirmat că aproximativ 30 de bărbați au atacat polițiștii cu arme și grenade.

Sergentul Afrim Bunjaku a fost ucis, iar doi colegi ai săi au fost răniți.

Ulterior, grupul armat s-a retras la Mănăstirea Ortodoxă Sârbă din Banjska, ridicată în secolul al XIV-lea, unde a pătruns cu forța și s-a baricadat în interior, provocând panică în rândul unui grup de pelerini veniți din Novi Sad.

Schimburile de focuri au continuat întreaga zi și s-au soldat cu moartea a trei membri ai grupării armate.

Până când forțele speciale ale poliției kosovare au preluat controlul asupra mănăstirii, spre seară, membrii supraviețuitori ai grupului reușiseră să fugă, deși erau practic încercuiți.

Liderul autoproclamat al grupării, politicianul sârb kosovar Milan Radoičić, a reapărut curând în Serbia, declarând că el „a făcut personal toate pregătirile logistice” pentru atac.

El a fost audiat de poliție, însă nu se confruntă cu acuzații în Serbia și se află în continuare în libertate, deși un mandat de arestare Interpol îi limitează posibilitatea de a părăsi țara.

Autoritățile kosovare invocă legăturile lui Radoičić cu guvernul sârb drept dovadă că atacul ar fi avut aprobarea oficială a Belgradului.

Radoičić a fost adjunctul liderului principalului partid politic al sârbilor din Kosovo, Lista Sârbă, formațiune apropiată de Partidul Progresist aflat la guvernare și de președintele Aleksandar Vučić.

Individul a insistat că nimeni din guvernul sârb nu știa despre planurile sale.

Însă premierul kosovar Albin Kurti a afirmat că atacul făcea parte dintr-un plan sârb de anexare a nordului Kosovo, majoritar sârb.

Relațiile dintre Belgrad și Priștina erau deja tensionate înainte de iatac. De atunci, ele au devenit aproape inexistente.

Mai multe tentative de relansare a dialogului de normalizare mediat de Uniunea Europeană au eșuat.

Este puțin probabil ca aceste condamnări să contribuie la îmbunătățirea atmosferei politice.

Ministrul kosovar de Interne, Xhelal Sveçla, a declarat că „rămâne ca Serbia să fie trasă la răspundere pentru rolul său politic, financiar și logistic în această agresiune”.