Peste 100 de drone au fost lansate de Rusia asupra Ucrainei, în noaptea de duminică spre luni, după ce mai mulți lideri europeni s-au alăturat în weekend apelului preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski referitor la un armistițiu de 30 de zile, începând de luni.

În atacul cu 108 drone a fost lovit un tren civil de marfă, iar mecanicul acestuia a fost rănit, au anunţat luni dimineaţa autorităţile ucrainene.

Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 55 de drone de atac Shahed lansate de Rusia începând de duminică ora 23:00 (20:00 GMT) în estul, nordul, sudul şi centrul Ucrainei, au raportat Forţele aeriene ucrainene într-un comunicat pe Telegram.

Printre dronele lansate de partea rusă, 30 au fost de tip „momeală” care s-au pierdut pe traseu, fără să producă pagube, potrivit Agerpres.

Însă, în timpul atacului rusesc au fost lovite obiective din Odesa şi Nikolaev (sud), Doneţk (est) şi Jitomir (centru), potrivit postului de televiziune ucrainean Kanal24 Ukraine.

„Propunerile de armistiţiu sunt ignorate, atacurile ostile asupra infrastructurii feroviare (...) continuă”, a declarat compania ucraineană de căi ferate, Ukrzaliznîţia, într-un mesaj publicat pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

În cursul vizitei de sâmbătă la Kiev, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierii britanic şi polonez, Keir Starmer şi respectiv Donald Tusk, precum şi noul cancelar german Friedrich Merz s-au alăturat apelului lui Volodimir Zelenski referitor la instituirea unui armistiţiu „necondiţionat şi complet” de 30 de zile, avertizând Moscova că în caz contrar se va expune unor „noi sancţiuni masive”. Europenii au dat asigurări că acţionează concertat cu Statele Unite ale Americii.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat cererile de încetare a focului drept „ultimatumuri” şi, la rândul său, a propus discuţii directe cu Ucraina pentru joi pentru a înceta războiul, o iniţiativă îmbrăţişată de preşedintele american Donald Trump.

Vladimir Putin s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor bilaterale pe baza protocoalelor de la Istanbul de la începutul anului 2022, care prevăd cerinţe ruseşti ce echivalează cu o capitulare completă a Ucrainei, a apreciat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în Statele Unite ale Americii.

Președintele rus a făcut această propunere în cadrul unei conferinţe de presă, convocate ad-hoc la Kremlin, în noaptea de 10 spre 11 mai, după propunerea comună a Statelor Unite ale Americii, Ucrainei şi Europei de încetare generală a focului pe o durată de cel puţin 30 de zile începând cu 12 mai.

Consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov, a declarat că Rusia îşi va anunţa în curând delegaţia la negocierile de la Istanbul şi că aceste negocieri ar trebui să ţină cont de „evoluţiile discuţiilor din 2022”, potrivit comentariului ISW publicat pe pagina sa oficială de Internet.

Putin şi Uşakov se referă la proiectul de acord al Rusiei privind protocoalele de la Istanbul din aprilie 2022, care conţineau termeni ce echivalează cu o capitulare a Kievului şi lasă Ucraina neputincioasă în a se apăra împotriva unei potenţiale viitoare agresiuni ruse.

Wall Street Journal (WSJ) şi New York Times (NYT) au relatat în martie, respectiv în iunie 2024 că au obţinut mai multe versiuni ale proiectelor de protocoale de la negocierile de pace ucraineano-ruse din aprilie 2022 de la Istanbul.

Proiectele acestor protocoale cereau ca Ucraina să renunţe la aspiraţiile sale de aderare la NATO şi să-şi modifice Constituţia pentru a adăuga o prevedere de neutralitate care ar interzice ţării să adere la alianţe militare, să încheie acorduri militare sau să găzduiască personal militar străin, instructori sau sisteme de arme pe teritoriul său.

Totodată, Rusia cerea ca ea însăşi, precum și Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Republica Populară Chineză (RPC), Franţa şi Belarus să acţioneze drept garanţi de securitate ai acordului.

Potrivit documentelor, Moscova cerea şi ca statele garante să denunţe tratatele şi acordurile internaţionale incompatibile cu neutralitatea permanentă a Ucrainei, inclusiv acordurile de ajutor militar.

Ca parte a protocoalelor de la Istanbul, Rusia solicita limitarea efectivelor armatei ucrainene la 85.000 de soldaţi, 342 de tancuri şi 519 sisteme de artilerie.

În plus, Rusia a cerut atunci ca rachetele ucrainene să fie limitate la o rază de acţiune de 40 de kilometri, o rază care ar permite forţelor ruse să desfăşoare sisteme şi materiale critice în apropierea Ucrainei, fără să se teamă de lovituri.

Rusia, aceleași cereri, după 3 ani de război

În prezent, Rusia încearcă să reitereze aceleaşi cereri după trei ani de război, în ciuda faptului că forţele ucrainene au reuşit să forţeze Rusia să se retragă din nordul Ucrainei, au eliberat porţiuni semnificative de teritoriu în regiunile Harkov şi Herson şi au încetinit ritmul de înaintare al Rusiei pe întreg teatrul de operaţiuni.

Vladimir Putin continuă să ceară capitularea Ucrainei într-o încercare de a-şi asigura obiectivele strategice prin tărăgănarea negocierilor, în timp ce caută să obţină câştiguri pe câmpul de luptă.

De asemenea, președintele rus continuă să ceară ca orice negocieri să abordeze „cauzele profunde” ale războiului în Ucraina, aşa cum le percepe Moscova, ceea ce a afirmat şi în cadrul conferinţei de presă amintite.

În acelaşi timp, Vladimir Putin a sugerat că Rusia ar putea să accepte într-un final un armistiţiu, dar a susţinut că un „adevărat armistiţiu” nu ar trebui să permită aprovizionarea cu arme a armatei ucrainene.

Kremlinul a susţinut în mod repetat că Rusia trebuie să elimine „cauzele profunde” ale războiului în Ucraina, pe care oficialii ruşi le-au definit ca fiind presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde în Europa de Est şi de-a lungul frontierelor Rusiei în anii 1990, 2000 şi 2010, precum şi presupusa discriminare de către guvernul ucrainean a etnicilor ruşi, a limbii, mass-media şi culturii ruse în Ucraina, mai notează ISW.

Citește și: Putin cere "negocieri directe" cu Ucraina pe 15 mai