UNGARIA: Parlamentul amână votul asupra "legii transparenței", care vizează ONG-urile și mass-media finanțate din străinătate
Comisia Europeană a cerut, în aprilie, retragerea proiectului din procesul legislativ.
Articol de Mihai Gabriel Bogdan, Publicat: 05 Iunie 2025, 08:51 • Actualizat: 12 Iunie 2025, 11:56
Partidul aflat la guvernare în Ungaria a amânat dezbaterea parlamentară și votul asupra acestui unei legi controversate, care vizează limitarea finanțării externe pentru organizațiile media și ONG-uri.
Un deputat al Fidesz, partidul premierului Viktor Orbán, a depus luna trecută proiectul intitulat „Transparență în viața publică”, care ar permite guvernului să monitorizeze, să restricționeze, să sancționeze și să interzică organizațiile media și ONG-urile considerate o amenințare la adresa suveranității naționale.
Potrivit Euronews, proiectul a generat proteste de stradă, critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și avertismente din partea Comisiei Europene și a Consiliului Europei.
Executivul comunitar a cerut, în aprilie, retragerea proiectului din procesul legislativ.
Proiectul, comparat de critici cu legea „agenților străini” din Rusia, urma inițial să fie supus votului la mijlocul lunii iunie și era de așteptat să fie adoptat, întrucât Fidesz deține o majoritate de două treimi în Parlament.
Totuși, deputatul Fidesz Máté Kocsis a declarat că există dezbateri în interiorul formațiunii despre „instrumentele juridice care trebuie folosite pentru a proteja suveranitatea” prin această legislație.
Potrivit lui, proiectul de lege a primit numeroase propuneri de modificare în ultimele săptămâni, inclusiv din partea Asociației Băncilor din Ungaria, Asociației de Publicitate, Președinției Republicii, Baroului Avocaților și Asociației Editorilor de Ziare din Ungaria.
„Nicio decizie nu va fi luată în această privință înainte de vară. Parlamentul nu va vota proiectul”, a spus el.
Sub conducerea lui Viktor Orbán, Ungaria a aplicat în ultimii ani măsuri de reprimare a ONG-urilor și mass-mediei independente, adoptând legi care, potrivit criticilor, stigmatizează și obstrucționează grupurile care apără drepturile femeilor și minorităților, oferă asistență juridică și documentează corupția oficială.
Eforturile s-au intensificat în 2023, când guvernul de dreapta de la Budapesta a înființat Oficiul pentru Protecția Suveranității, o autoritate însărcinată cu investigarea organizațiilor și instituțiilor media suspectate că exercită influență străină.
Viktor Orbán - care, potrivit sondajelor, se confruntă cu cea mai mare provocare electorală de până acum în alegerile programate pentru anul viitor - susține că interese externe, în special din SUA și Ucraina, încearcă să influențeze opinia publică din Ungaria prin mass-media independentă și ONG-uri anticorupție, cu scopul de a-l înlătura de la putere.
Organizațiile vizate au respins ferm aceste acuzații, afirmând că activitatea lor este desfășurată în mod profesionist și în interes public.
Proiectul de lege definește în termeni largi ce ar putea reprezenta o amenințare la adresa suveranității.
Organizațiile ar putea fi vizate dacă se opun sau prezintă într-o lumină negativă valori precum caracterul democratic al Ungariei, unitatea națională, structurile tradiționale de familie sau cultura creștină, ceea ce sugerează că până și criticile legitime la adresa politicilor guvernamentale ar putea fi tratate drept amenințări la adresa securității naționale.
Citește și: Donald Trump semnează interdicții de călătorie în SUA pentru cetățeni din 12 țări













