Aproape 200 de cereri despre fraude comise prin intermediul canalelor bancare au fost transmise, de la începutul anului, Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

În numeroase cazuri, victimele au rămas cu datorii către bănci după ce infractorii informatici au reușit să contracteze credite în numele lor.

Potrivit CSALB, cei păgubiți au permis, de cele mai multe ori, accesul unor persoane necunoscute la parole, informații confidențiale, telefoane sau aplicații de internet banking.

Există și situații în care consumatorii au contractat ei înșiși împrumuturi, fiind convinși ulterior să transfere banii în conturi controlate de infractori. Victimelor li s-au promis câștiguri din investiții în criptoactive sau acțiuni ori li s-a spus că transferurile sunt necesare pentru rezolvarea unor presupuse fraude sau datorii.

Pagubele în cazurile analizate de CSALB ajung până la 20.000 de euro.

În majoritatea situațiilor, băncile nu acceptă însă intrarea în procedura de conciliere. Unul dintre motive este faptul că dosarele sunt deja în atenția Poliției. În plus, în multe dintre cazuri nu au fost atacate direct sistemele de securitate ale băncilor, infractorii obținând acces la conturi cu ajutorul victimelor.

Reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, Alexandru Păunescu, avertizează că fenomenul creditelor frauduloase provoacă pierderi de zeci de mii de euro.

Infractorii se prezintă frecvent drept reprezentanți ai băncilor, ai Poliției sau ai BNR și își supun victimele unei presiuni psihologice pentru a le determina să ofere date confidențiale sau să efectueze rapid anumite operațiuni financiare.

O altă metodă folosită este instalarea unor aplicații care permit controlul de la distanță al telefonului sau computerului. În acest fel, infractorii pot sustrage în câteva secunde economii acumulate în ani sau pot solicita împrumuturi în numele victimelor.

CSALB avertizează și asupra solicitărilor de identificare video. Înregistrările audio și video ar putea fi utilizate ulterior, inclusiv prin tehnologia deepfake, pentru tentative de autentificare în aplicațiile bancare.

Consumatorilor li se recomandă să verifice cu atenție autenticitatea apelurilor și mesajelor prin care li se solicită efectuarea urgentă a unor operațiuni financiare.

Băncile nu solicită niciodată parole, date de acces, coduri PIN sau CVV prin telefon, mesaje ori alte canale de comunicare. De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri suspecte primite prin SMS, WhatsApp, e-mail sau rețele sociale și să nu instaleze aplicații la solicitarea unor persoane necunoscute.

CSALB recomandă verificarea periodică a tranzacțiilor și soldurilor, activarea notificărilor bancare și securizarea telefoanelor și aplicațiilor prin parole care să nu fie comunicate altor persoane.

Citește și: 3 ucraineni, arestați pentru înșelăciuni prin "metoda BNR"