Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu respinge acuzaţiile de trafic de influenţă.

Unele publicații au scris că oficialul guvernamental a avut la începutul anului două întâlniri cu reprezentanți ai unei companii germane, ale cărei servicii le-a recomandat apoi într-un email către Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

”Discuţiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret şi niciun caracter comercial. Ele au fost discuţii exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potenţial al instituţiilor statului român”, a explicat ea pe contul său de Facebook.

Vicepremierul amintește că întâlnirile au fost comunicate public de la începutul anului. „Acest demers nu reprezintă nici trafic de influenţă, nici recomandare de achiziţie, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat”, subliniază Oana Gheorghiu.

"Despre fake news-ul lansat de preşedintele-demis al ADR, după 4 ani de rezultate «remarcabile» la conducerea digitalizării statului: Domnul preşedinte-demis «a scurs» în presă un e-mail prin care mă acuză de trafic de influenţă. În mod evident, informaţiile sunt complet false şi construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituţional de informaţii, în logica identificării unor posibile soluţii utile pentru procesul de digitalizare", a adăugat Oana Gheorghiu.

Potrivit acesteia, discuţiile cu Schwarz Digits au fost unele "exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potenţial al instituţiilor statului român, pentru a înţelege ce tipuri de soluţii sau expertiză există şi dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administraţiei publice".

"Aceste întâlniri nu doar că au fost comunicate public, inclusiv pe social media, încă din 20 ianuarie, dar ele au fost şi incluse în registrul public de transparenţă al Guvernului, RUTI. A sugera că ar fi existat ceva ocult sau ascuns este, aşadar, pur şi simplu fals. Mai mult, nu a fost vorba despre o discuţie bilaterală informală, ci despre o întâlnire la care au participat instituţii relevante ale statului român, cu atribuţii directe în domeniul digitalizării, securităţii cibernetice şi infrastructurii digitale. Au fost prezenţi reprezentanţi ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG şi MEDAT. Tocmai această participare interinstituţională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferenţial, ci despre un exerciţiu de informare şi analiză instituţională", a explicat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul precizează că e-mailul "invocat astăzi în mod tendenţios de domnul Dragoş Vlad" nu a fost transmis doar către ADR, ci "către toate instituţiile relevante participante la acest proces, tocmai pentru ca Guvernul să poată avea o imagine consolidată asupra concluziilor şi eventualelor nevoi instituţionale".

"Acesta este un detaliu esenţial: nimeni din instituţiile participante nu a reclamat vreun trafic de influenţă, vreo presiune sau vreo neregulă, cu excepţia domnului Vlad. Faptul că exact fostul preşedinte al ADR este singurul care încearcă acum să prezinte un demers interinstituţional firesc drept pseudo-scandal spune mult despre natura acestui atac. Iar această acuzaţie vine la patru luni de când discuţiile au avut deja loc, trei luni de când mail-ul a fost transmis şi doar în contextul în care preşedintele a fost demis cu câteva zile în urmă. Acest demers nu reprezintă nici trafic de influenţă, nici recomandare de achiziţie, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat", precizează Oana Gheorghiu, adăugând că nu are "nicio atribuţie de decizie în procesele de achiziţie ale instituţiilor statului".

"Rolul meu a fost şi este acela de a facilita dialogul, schimbul de informaţii şi identificarea unor posibile oportunităţi de cooperare sau de învăţare din experienţe externe relevante pentru transformarea digitală a administraţiei. Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituţiilor competente ale statului, nu livrat selectiv «pe surse» în spaţiul public pentru a alimenta un narativ fals. În realitate, folosirea acestui narativ fals urmăşte doar deturnarea atenţiei de la situaţia reală a proiectelor de digitalizare gestionate în ultimii patru ani de ADR şi de la rezultatele slabe din această zonă sub conducerea domnului Vlad", conchide vicepremierul.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a precizat, miercuri, că întâlnirile și discuțiile exploratorii dintre reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului guvernamental și ai companiilor private au ca scop identificarea unor tehnologii și servicii care ar putea răspunde nevoilor administrației publice. Instituția arată că aceste demersuri au caracter informativ și vizează prezentarea soluțiilor existente pe piață, evaluarea interesului instituțiilor pentru anumite tehnologii și analiza disponibilității operatorilor economici de a oferi expertiză pentru proiecte de digitalizare.

În comunicatul publicat, ADR subliniază că simpla transmitere a unor solicitări privind identificarea unor eventuale domenii de interes nu reprezintă o recomandare de achiziție și nu generează obligații contractuale. De asemenea, instituția precizează că eventualele proceduri de achiziție publică se desfășoară exclusiv în conformitate cu legislația în vigoare.

Autoritatea a mai precizat că își desfășoară activitatea pe baza principiilor de legalitate, transparență și neutralitate instituțională, în cadrul procesului de transformare digitală a administrației publice din România.