Profesorul Dan Armeanu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a făcut mai multe precizări, miercuri, 20 august, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, despre proiectul de lege referitor la pensiile private.

Proiectul de lege privind plata pensiilor private, elaborat de ASF, este în dezbatere publică. Potrivit autorităților, acesta respectă toate prevederile privind pensiile private de asigurări, un proiect ce porneşte de la principiile sănătoase şi de bune practici, bazat pe standardele europene.

După ce va fi adoptat de Guvern, proiectul de lege va ajunge la Parlament, unde probabil va fi din nou modificat în sesiunea de toamnă, după cum au spus mai mulţi lideri politici.

„(Proiectul, n.r.) respectă toate standardele şi bunele practici din Uniunea Europeană şi din OECD. Este un proiect care, practic, definitivează cadrul legislativ şi arhitectura sistemului de pensii private. Până acum am avut o legislaţie care s-a referit la perioada de acumulare. Această perioadă de acumulare reprezintă cam prima parte dintr-un ciclu de 35 de ani de contribuţii normale.

În partea a doua încep plăţile, iar aceste plăţi nu mai puteau fi efectuate ca până acum, pentru că legea financiară prevedea o modalitate temporară de plată pentru activele mici, pentru că erau, practic, o excepţie de la produsul standard de tip pensie.

Un produs standard de tip pensie presupune plăţi eşalonate pe o lungă perioadă de timp sau chiar pe toată durata vieţii şi reprezintă o suplimentare a venitului la pensie”, a spus vicepreședintele ASF, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Noile reguli referitoare la retragerea contribuțiilor din pilonul II de pensii

Potrivit vicepreședintelui ASF, până acum, deoarece activele erau mici şi aşa cum prevedea şi legea, acestea se plăteau dintr-o dată sau pe o eşalonare pe cinci ani, iar legea prevedea foarte clar că acest lucru se întâmplă atât timp cât activele sunt sub o anumită valoare minimă.

Însă, proiectul de lege introduce pensia minimă şi modalitatea de stabilire şi de încasare a acesteia în funcţie de venitul acumulat, de valoarea activului la momentul pensionării.

„Din activul net, la momentul pensionării, participantul are ocazia să retragă 25% din contul respectiv, din valoarea activului net, sau restul să-şi eşaloneze pe o perioadă de până la 10 ani, depinde de valoarea contului.

Dacă are o valoare a contului mai mare de 120 de pensii, atunci are posibilitatea să-şi eşaloneze chiar pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru conturile mici, această perioadă de timp se determină în funcţie de valoarea contului şi de valoarea pensiei minime sau indemnizaţii sociale din sistemul public de 1.281”, a adăugat Dan Armeanu

Potrivit vicepreședintelul ASF, prima tranșă ce va putea fi retrasă va fi cea de 25%, însă procentul final va fi stabilit de Guvern și de Parlament.

„Proiectul iniţiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi depus prin intermediul Ministerului Muncii la Guvern prevede 25%. Guvernul şi Parlamentul sunt cei care decid, în final, asupra acestor aspecte. O variantă concretă ar trebui să fie finalizată cât mai repede.

Este esenţial ca proiectul să ajungă în Parlament, întrucât la începutul lunii septembrie avem evaluarea OECD, la Paris, şi această evaluare se face pe baza acestui proiect, pentru că România are o recomandare prioritară în domeniul pensiilor private şi sperăm ca în septembrie să închidem acest capitol.

Este un obiectiv de ţară, aderarea în 2026 la acest club select, care practic va genera mai multă bunăstare economică pentru România”, a mai spus vicepreședintele ASF.

În plus, va exista posibilitatea eșalonării întregului activ. „Avantajul în acest caz este că impozitele sunt mult mai mici şi beneficiază o perioadă mai lungă de o pensie privată, de un venit suplimentar pe perioada inactivă”, a explicat Dan Armeanu.

„Impozitarea într-adevăr este o problemă”

De asemenea, vicepreședintele ASF a spus că impozitarea este într-adevăr o problemă, pentru că o parte din câştigul realizat în perioada de acumulare va fi dirijat către buget prin impozitare, dar impozitarea are un rol benefic, întrucât oferă posibilitatea să fie evitată sau să fie eșalonate sumele de plată pe o perioadă mai lungă de timp.

„Ideea este că impozitarea nu ţine de Autoritatea de Supraveghere Financiară, este în sarcina unei alte instituţii a statului român”, a mai spus Dan Armeanu.

„Referitor la perioada de plată, cam toate confederaţiile sindicale şi-au exprimat dorinţa ca aceasta să se facă pe o perioadă cât mai lungă de timp, deci practic prin această dorinţă sau prin acest sfat, se îndepineşte rolul social al sistemului acela de a asigura la vârsta pensionării un venit suplimentar pe o perioadă cât mai lungă pe toată durata vieţii dacă este posibil.

Pentru că din cauza demografiei, din cauza problemelor pe care Europa le are şi România de îmbătrânire a populaţiei, populaţia scade undeva la 10 ani cu 4-5%, rata de înlocuire sau partea din procentul pensiei în ultimul salariu va scadea destul de mult în ultimii 10 ani şi atunci singura posibilitate prin care pensionarii pot să-şi mărească venitul la pensie este pilonul II de pensii, deci în mod normal acest pilon II trebuie să satisfacă nişte nevoi pe termen lung, iar aceste nevoie se pot satisface numai prin plata unei pensii pe o perioadă cât mai lungă de timp”, a mai explicat el.

Prevederile europene cu privire la pensiile private

Vicepreședintele ASF a mai spus că prevederile europene în domeniu sunt asemănătoare cu cele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le-a introdus în proiectul legii de plată.

Procentul de lump sum, de retragere dintr-o dată din activ a unei părţi din activ, variază de la 15% în Croaţia până la 30% în Germania.

„Problema este că noi trebuie să facem comparaţia cu acelaşi sistem. Acest sistem pilonul II, care în unle clasificaţii se mai numeşte pilonul I bis, mai există în Europa în trei-patru ţări: în Bulgaria, în Croaţia, în Polonia, în Slovacia, iar în toate aceste ţări procentul v-am spua varianză între 15 şi 30%.

În Bulgaria este chiar mult mai drastic. Acolo nu există decât o limită care este evaluată la trei pensii minime. Atunci se plăteşte un lump sum”, a adăugat el.

Citește și: Pensiile de serviciu, în dezbaterea unei sesiuni extraordinare a Senatului