Cazurile recente de violeță comisă de minori au readus în atenția publică problema violenței extreme în rândul adolescenților.

Specialiștii avertizează că bullyingul, hărțuirea și normalizarea agresivității, amplificate de presiunea rețelelor sociale, pot genera comportamente periculoase.

Consultați de Radio România Actualități, psihologii și psihoterapeuții subliniază că adolescența este o perioadă de tranziție esențială în formarea identității personale și sociale, în care conflictele cu părinții, nevoia de validare din partea grupului și influența mediului pot accentua vulnerabilitățile emoționale.

Semnele timpurii care nu trebuie ignorate

Specialiștii atrag atenția că primele indicii ale alunecării spre comportamente agresive apar, de regulă, prin schimbări bruște de atitudine și comportament.

Psihoterapeutul Sabina Isdrailă a explicat, în emisiunea „Serviciul de noapte”, că părinții care își cunosc copiii pot observa diferențe clare față de comportamentul anterior: modificări în modul de relaționare cu ceilalți, schimbări de valori sau atitudini mai ostile.

În acest context, implicarea părinților este considerată esențială.

Monitorizarea dificultăților școlare, a izolării sociale sau a modificărilor emoționale poate permite intervenții timpurii, înainte ca situațiile să se agraveze. Specialiștii subliniază că responsabilitatea nu aparține exclusiv familiei, ci întregii comunități – școlii, mediului social și instituțiilor care interacționează cu adolescentul.

"Primul semnal este o schimbare bruscă de comportament sau de atitudine. Părinții care își cunosc copiii observă asta. Apoi, dincolo de schimbări majore de comportament, dacă există o diferențiere în raportarea la ceilalți, în valorile pe care le manifestă sau le exprimă copilul", a explicat experta în dialogul cu jurnalista Maria Țoghină.

Impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării emoționale

Deși rețelele sociale oferă acces la informații și conexiuni rapide, utilizarea excesivă sau necritică este asociată cu efecte negative asupra sănătății mintale a adolescenților. Psihologii atrag atenția asupra creșterii riscului de anxietate, depresie, scădere a stimei de sine și expunere la bullying online.

Studiile indică, totodată, că utilizarea intensă a platformelor digitale poate afecta somnul, imaginea corporală și poate încuraja comportamente alimentare nesănătoase. Specialiștii vorbesc despre un efect de „catalizator” al rețelelor sociale, care amplifică vulnerabilitățile deja existente și inhibă dezvoltarea gândirii critice, aflată încă în formare în perioada adolescenței.

Psihoterapeuții subliniază importanța echilibrului dintre afecțiunea necondiționată și stabilirea unor limite sănătoase.

Lipsa regulilor nu este considerată benefică pentru dezvoltarea copilului, iar limitele clare contribuie la formarea responsabilității și a autocontrolului.

Specialiștii arată că iubirea necondiționată nu exclude consecințele reale ale comportamentelor nepotrivite, iar stabilirea unor reguli ferme, de exemplu în privința utilizării telefonului sau a programului de somn, este parte a unui parcurs educațional sănătos.

Rolul atașamentului din copilărie în adolescență

Cercetările din neuroștiință indică faptul că atașamentul format în primii ani de viață are un impact major asupra dezvoltării emoționale ulterioare.

Specialiștii arată că adolescenții care au beneficiat de susținere afectivă constantă în copilărie sunt mai puțin dependenți de validarea externă și dezvoltă un „narcisism sănătos”, asociat cu o stimă de sine echilibrată.

Totodată, experții evidențiază trei momente-cheie în care pot avea loc schimbări majore în dezvoltarea umană: primii ani de viață, perioada adolescenței și momentul în care o persoană devine părinte.

Parenting conștient, o temă de interes public

Tema parentingului conștient capătă o importanță tot mai mare în dezbaterea publică.

La București este programată o conferință dedicată relației părinte–copil și dezvoltării emoționale, care își propune să ofere perspective asupra tranziției de la modele educaționale bazate pe pedepse și recompense către abordări centrate pe înțelegere, comunicare și limite sănătoase.

Specialiștii subliniază că astfel de demersuri nu se adresează exclusiv părinților, ci tuturor adulților interesați de dezvoltarea echilibrată a copiilor și adolescenților, într-un context social marcat de presiuni crescânde și schimbări rapide.

Citește și: Polițist arădean, judecat pentru că nu a investigat un caz de viol asupra unui copil