Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că schimbul de informații cu serviciile americane privind atacurile mortale cu rachete lansate de Rusia „funcționează acum”, după discuțiile purtate cu Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american Donald Trump.

Întâlnirea de la Oslo a avut loc după ce Kievul a acuzat Washingtonul că reține informații esențiale, acuzație respinsă drept „scandaloasă” de secretarul de stat american Marco Rubio, notează BBC.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, care a participat și el la discuții, a declarat că au fost realizate „progrese reale” în privința propunerilor pentru obținerea păcii, fără a oferi detalii. El a avertizat însă că va fi nevoie de răbdare.

Zelenski și aliații săi europeni au afirmat că acum depinde de Rusia să răspundă propunerilor convenite la Oslo, în contextul în care Witkoff urmează să ajungă, miercuri, la Sankt Petersburg.

Emisarul nu a participat la conferința de presă comună organizată după discuțiile de marți din capitala Norvegiei.

Ginerele lui Trump, Jared Kushner, a participat la reuniune prin videoconferință.

Ulterior, un oficial american a descris discuțiile drept „foarte productive și constructive”, afirmând că există o „convergență puternică la nivel de lucru” între Statele Unite, Ucraina și Europa în privința „pașilor următori”.

Oficialul a confirmat că Steve Witkoff urmează să se întâlnească miercuri, în Rusia, cu președintele Vladimir Putin, pentru a discuta propunerile, iar Jared Kushner va participa din nou în format virtual.

Liderul de la Kremlin nu a comentat încă public ultimele evoluții, însă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat anterior că Moscova va asculta propunerile prezentate de Witkoff, excluzând totodată „orice concesii politice”.

Relațiile dintre Ucraina și Statele Unite s-au deteriorat în ultimele săptămâni, până în punctul în care Donald Trump a afirmat că a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte și, mai recent, ca „altcineva să negocieze în numele Ucrainei”.

Înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului, programate luna viitoare, președintele republican a încercat, de asemenea, să atribuie atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești responsabilitatea pentru creșterea prețurilor la carburanți, care au urcat de la începutul războiului împotriva Iranului, condus de Statele Unite.

După conferința de presă susținută de Zelenski la Oslo, Trump le-a declarat din nou jurnaliștilor, la Casa Albă, că dorește ca autoritățile de la Kiev „să ajungă la un acord”. El a afirmat că Rusia ar dori „să încheie lucrurile” și că „a venit timpul ca Ucraina să pună capăt acestui război”.

Putin a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, iar Moscova controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

Atacurile rusești cu drone au continuat marți. Oficialii ucraineni au anunțat că cel puțin 10 persoane au fost ucise: patru la Kiev și în regiunea capitalei, alte patru în regiunea Donețk, din estul țării, și două în orașul Dnipro, din centrul Ucrainei.

Zelenski mulțumește SUA pentru reluarea schimbului de informații

Referindu-se la schimbul de informații cu serviciile americane, Zelenski a declarat, după discuțiile de marți, că este „recunoscător că schimbul de informații funcționează acum”.

„În ceea ce privește avertizarea timpurie, care este foarte importantă pentru oamenii noștri, pentru copiii noștri, pentru adulți și pentru civili, pentru că putem afla când se apropie rachetele balistice, suntem recunoscători părții americane. Acum funcționează, este foarte bine”, a declarat președintele ucrainean.

El și-a exprimat, de asemenea, speranța că va exista un rezultat favorabil și în privința accesului la rețeaua de sateliți Starlink a companiei SpaceX.

Declarația vine după ce armata ucraineană a raportat, în ultimele zile, restricții de viteză impuse platformei americane, pe care Kievul o utilizează pentru desfășurarea atacurilor cu drone împotriva Rusiei.

Înaintea discuțiilor de la Oslo, Zelenski a afirmat că a avut o „discuție constructivă” cu Marco Rubio despre necesitatea avertizărilor timpurii furnizate de Statele Unite, a rachetelor interceptoare și a accesului la Starlink.

Săptămâna trecută, un grup de senatori americani din ambele partide a solicitat o investigație urgentă privind restricțiile de viteză impuse rețelei Starlink în Ucraina.

Zelenski a reiterat, de asemenea, că Ucraina este „pregătită pentru negocieri” pentru încheierea războiului.

„Desigur, nu pierdem acest război, dar pierdem oameni din cauza atacurilor Rusiei”, a declarat el.

Liderul ucrainean a adăugat că la Oslo au fost discutate și garanții de securitate „solide” pentru Ucraina, precum și propuneri privind un armistițiu în sectorul energetic.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a participat și el la discuții, a subliniat că Europa „trebuie să fie la masa negocierilor” în orice discuție privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina.

Incertitudini privind livrările de rachete Patriot

Informații neconfirmate, apărute marți, indicau că transferul unor noi rachete interceptoare Patriot, de fabricație americană, nu fusese încă aprobat. Acestea sunt prezentate drept singurele arme eficiente pentru doborârea rachetelor balistice rusești.

Aflat într-o vizită în India, Marco Rubio a admis în fața jurnaliștilor că este posibil ca rachetele interceptoare Patriot să nu fi ajuns încă în Ucraina, dar a subliniat că Washingtonul nu a refuzat în mod deliberat nicio solicitare a Kievului.

Între timp, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu recentele declarații ale administrației americane referitoare la Rusia.

Luni, cancelarul german Friedrich Merz a vorbit despre „semnale și mesaje contradictorii” privind războiul, adăugând că încearcă să convingă întreaga administrație americană că această problemă trebuie rezolvată împreună.

„Este cu adevărat un efort mare pentru bugetele noastre, este cu adevărat un lucru important pentru Uniunea Europeană, dar facem acest lucru și încercăm să continuăm până când acest război îngrozitor se va încheia”, a declarat liderul de la Berlin pentru Bloomberg TV.

Întrebat luni, într-un interviu, dacă vede Ucraina drept un aliat al Statelor Unite, vicepreședintele american JD Vance a răspuns că autoritățile de la Kiev sunt „cu siguranță un partener în anumite privințe, dar avem din când în când interese divergente, cum ar fi, de exemplu... Cred că ar trebui să înceteze să bombardeze infrastructura energetică rusă”.

„Nu avem o alianță formală cu Ucraina, din câte știu. Nu face parte din NATO și nu cred că ar trebui să facă parte din NATO. Vom colabora în anumite privințe, dar în altele vom avea și poziții opuse”, a declarat vicepreședintele american.

Citește și: UE se îndreaptă spre o furtună politică perfectă (Politico)