În fiecare an, la 10 mai, este marcată Ziua Românității Balcanice, sărbătoare dedicată comunităților istorice de români din Peninsula Balcanică și recunoașterii contribuției acestora la păstrarea identității culturale, lingvistice și spirituale românești.

Data are o semnificație istorică aparte. La 10 mai 1905, sultanul Imperiului Otoman a emis Iradeaua Imperială prin care aromânii din imperiu erau recunoscuți ca comunitate distinctă, beneficiind de dreptul de a avea școli, biserici și reprezentare proprie. Documentul este considerat unul dintre cele mai importante momente din istoria comunităților românești din Balcani.

Ziua Românității Balcanice este dedicată în special aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, populații care vorbesc dialecte ale limbii române și care trăiesc în prezent în state precum Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria și Croația.

Sărbătoarea a fost instituită prin Legea 156 din 7 iunie 2021.

Actul normativ recomandă ca autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, precum și de către reprezentanții României în străinătate, prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.

"Un rol important în promovarea și organizarea acestei zile revine Departamentului pentru românii de pretutindeni, autorităților administrației publice centrale și locale, dar și organizațiilor neguvernamentale. Societatea Română de Televiziune și cea de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestări dedicate acestei sărbători în țară și peste hotare", se menționează în textul de lege.

În avans, Academia Română a găzduit evenimentul științific ''10 Mai - Ziua Românității Balcanice'', organizat de Societatea de Cultură Macedo-Română (SCMR).

Cu prilejul sesiunii științifice au susținut alocuțiuni diferite personalități din mediul academic și diplomatic românesc, specialiști din institutele de cercetare ale Academiei Române, precum acad. Nicolae Saramandu (Institutul de Lingvistică ''Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti''), diplomatul Viorel Stănilă, prof. univ. Manuela Nevaci (Institutul de Lingvistică ''Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti''), Irina Floarea (Institutul de Lingvistică ''Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti''), dr. Emil Țîrcomnicu (Institutul de Etnografie și Folclor ''Constantin Brăiloiu''), prof. univ. Adina Berciu-Drăghicescu (Universitatea din București), conf. univ. Cătălin Constantin (Universitatea din București).

Agerpres amintește că, în perioada 1866-1948, data de 10 Mai era celebrată ca Ziua României, fiind susținută de guvernul român și prin programe destinate sprijinirii școlilor și bisericilor românești din afara României. De asemenea, la 10 mai 1905, printr-un decret imperial otoman, a fost recunoscută naționalitatea română a aromânilor din Imperiul otoman, care au putut să învețe în școli românești și să își aleagă primari.

Istoria romanității balcanice nu poate fi despărțită de istoria poporului român nu numai pentru că tradiția științifică națională și străină a văzut în vlahii din Peninsula Balcanică români, ci și pentru temeinice motive obiective”, scriu Anca și Nicolae-Șerban Tanașoca în studiu Unitate romanică și diversitate balcanică.

„Toți străinii care au venit în contact cu romanitatea balcanică au dat reprezentanților ei același nume etnic pe care l-au folosit și pentru desemnarea românilor din vechea Dacie – v(a)lahi, vlasi, olachi. Romanicii din Balcani și-au dat ei înșiși același nume ca și cei din nordul Dunării – lat. Romani, evoluat și diversificat dialectal: armâni, rămăni, rumeri.”

„Îi găsim pe vlahii din Peninsula Balcanică angajați în aceleași îndeletniciri tradiționale ca și vlahii din vechea Dacie, pe care le practică în chip aproape identic”, mai scriu cercetătorii.

„Graiurile lor vădesc pregnant unitatea lor lingvistică originară cu dacoromânii, faptul că și unii, și ceilalți au vorbit neîntrerupt aceeași latină vulgară danubiană, evoluată romanic și diversificată regional, influențată de același substrat tracic, la care s-a adăugat, în aceeași perioadă istorică, influența aceluiași substrat vechi grecesc, precum și înrâurirea aceluiași superstrat sud-slav.”

Aspectul „balcanic” al Românei este unitar – susținea Theodor Capidan – din Carpați până în Pind, iar lexicul de bază, fondul principal al vocabularului, este același la dacoromâni și la toți romanicii din Peninsula Balcanică, se mai arată în studiu. Idiomurile vorbite de vlahii balcanici (aromână, macedoromână, meglenoromână, istroromână) pot fi socotite dialecte istorice ale limbii române comune, a demonstrat Matilda Caragiu-Marioțeanu.

Comunitățile aromâne au avut de-a lungul timpului un rol important în dezvoltarea economică și culturală a regiunii balcanice, remarcându-se în comerț, educație și viața publică. Numeroase personalități ale culturii și istoriei românești își au originile în aceste comunități.

Ziua Românității Balcanice reprezintă totodată un prilej de reafirmare a sprijinului acordat de România pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a românilor din afara granițelor, într-un context în care multe dintre aceste comunități se confruntă cu provocări legate de conservarea limbii și a tradițiilor.