Miercuri, împlinesc 36 de ani de la lansarea Proclamaţiei de la Timişoara, documentul simbolic prin care societatea civilă timişoreană cerea, la începutul anilor ’90, o desprindere clară de trecutul comunist şi construirea unei democraţii autentice în România.

Alcătuit din 13 puncte, documentul a fost citit public la 11 martie 1990, din balconul Operei din Timişoara, loc devenit simbol al Revoluţiei din Decembrie 1989.

Proclamaţia a fost redactată în contextul tensiunilor politice din perioada de după căderea regimului comunist şi anunţa că idealurile Revoluţiei ar fi fost trădate.

Autorii documentului susţineau că schimbarea începută în decembrie 1989 trebuie să continue pe cale democratică şi paşnică, pentru a asigura o transformare reală a societăţii româneşti.

Cel mai cunoscut punct al documentului este Punctul 8, care propunea interzicerea prin lege electorală, timp de trei legislaturi, a dreptului de a candida la funcţii publice pentru foştii activişti comunişti şi pentru foştii ofiţeri ai Securităţii. În acelaşi punct, se afirma că „Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism”, idee care a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterii publice din acea perioadă.

Președintele Academiei de Advocacy consideră că nu se impune lansarea unei noi proclamații de la Timișoara, dar România are nevoie de o reformă morală.

“Cred că vechea Proclamație de la Timișoara e de actualitate, până și punctul 8 al Proclamației de la Timişoara e de actualitate. Problema este că nu mai sunt părinții de atunci, nomenclaturiștii și securiștrii, ci sunt copiii lor care au format rețelele de partid și clientelare. Nu se pune problema unei noi proclamații. Dintre toate, însă, cea mai de actualitate, fără niciun fel de virgulă modificată, e cu privire la reforma morală care e necesară și care e cât se poate de clară. Nu discutăm numai de o reformă economică sau socială în România, e nevoie clar de o reforma morală care e absolut necesară, în primul rând pentru că, din punct de vedere moral, eu cred că ne-am mai și degradat în ultimii peste 30 de ani”, a opinat Radu Nicosevici.

În urmă cu 2 ani, președintele Societății Timișora spunea că documentul din 1990 își păstrează valabilitatea.

“Nu cred că mai este nevoie de o nouă Proclamaţie de la Timişoara, tot timpul s-a vorbit că ar trebui să se actualizeze. Evident că dacă faci multe proclamații de la Timişoara, ea își pierde din putere. Nu cred că asta este soluția, să se facă o nouă proclamație de la Timșoara, ci să se aplice, dacă nu în litera, măcar în spiritul ei, pentru că lucrurile s-au schimbat mult, dar spiritul ei a rămas și vorbesc despre așa mult clamatul spirit al Timișoarei, să se folosească acest spirit pentru a ajunge la ceea ce ne-am dorit atunci și ceea ce își doresc în general timișorenii, o stare de mulțumire în ceea ce privește atât multiculturalitatea pe care o avem, pe care trebuie să o păstrăm căt și o curățerie morală”, a subliniat Florian Mihalcea.

Citește și: Documentar dedicat pictorului Theodor Aman, la Radio România Cultural