Sezonul marilor festivaluri aduce entuziasmul tinerilor, dar și îngrijorările părinților.

Într-un interviu acordat Radio România Actualități, psihologul clinician Mihai Copăceanu a vorbit despre vulnerabilitățile adolescenților în fața tentațiilor, dar și despre responsabilitatea părinților în construirea unei relații autentice cu propriii copii.

„Un adolescent nu va spune niciodată tot adevărul. Va ascunde. Întrebarea nu este dacă minte, ci dacă ceea ce ascunde e periculos sau nu”, a expertul în emisiunea "Serviciul de noapte", găzduită de Maria Țoghină.

Libertate fără supraveghere, realitatea de la festivaluri

Mihai Copăceanu a avertizat asupra lipsei de reguli clare privind participarea minorilor la festivaluri în România, spre deosebire de țări precum Belgia, Franța sau Germania, unde accesul este limitat sau condiționat de vârstă și de prezența părinților.

„Un părinte care merge cu copilul la festival nu e un 'gardian', ci un partener. Dacă nu ești acolo, nu ai niciun control asupra ce se întâmplă în realitate.”

Potrivit psihologului, marile evenimente muzicale reprezintă zone cu potențial ridicat de risc: consum de alcool, droguri, agresiuni fizice sau sexuale, dar și accidente provocate de suprasolicitare sau supradoze. În lipsa unor mecanisme clare de control, prevenția revine în mare parte familiei.

Copiii învață de pe TikTok: „Am ADHD, am depresie, am anxietate”

O altă temă abordată de Mihai Copăceanu a fost auto-diagnosticarea pe rețelele sociale, în special pe TikTok, unde adolescenții sunt expuși la o avalanșă de conținut pseudo-psihologic.

„Este grav că adolescenții nu mai cer ajutor, ci se autoevaluează în funcție de ce au văzut într-un clip video de 30 de secunde.”

Potrivit specialistului, 70% dintre informațiile cu tematică medicală și psihologică distribuite pe TikTok sunt incorecte sau complet false. Efectele pot fi devastatoare: tratamente întârziate, izolare, stigmatizare sau accentuarea unor probleme reale.

Violența juvenilă, simptomul unui sistem parental absent

Referindu-se la valul de agresiuni comise de minori în ultima perioadă, psihologul a subliniat că lipsa comunicării în familie și lipsa unor limite clare contribuie la dezechilibre emoționale severe.

„Adolescentul violent nu e doar un copil rău. Este, cel mai adesea, un copil neauzit, neînțeles, ignorat.”

Copăceanu a povestit că, în cabinetele de psihologie, prima etapă a recuperării unui adolescent agresiv este ascultarea activă: „Mă interesează unde e suferința, nu unde e vina. Vina aparține tuturor, inclusiv adulților din jur.”

Recomandările psihologului pentru părinți

• Fiți prezenți, nu dominatori – Adolescenții resping autoritatea, dar au nevoie de ghidaj și încredere!
• Deschideți conversații reale despre droguri, sex, depresie – nu transformați subiectele tabu în subiecte interzise!
• Însoțiți-i la evenimente, nu ca paznici, ci ca parteneri – Prezența părintelui poate preveni derapaje majore!
• Nu lăsați educația emoțională în seama TikTok-ului – Exersați empatia, nu doar regulile!
• Când greșesc, nu umiliți – explicați. Copiii învață din greșeli, nu din frică!

Într-un context în care adolescenții navighează liber printr-o lume digitală haotică și participă la festivaluri masive fără supraveghere, rolul părinților devine mai important ca oricând.

„Dacă nu suntem acolo pentru ei, vor învăța din altă parte. Și nu întotdeauna din locuri sigure”, conchide psihologul Mihai Copăceanu.

Doctor în științe medicale, cu formare în Franța și Marea Britanie, psihologul este una dintre cele mai respectate voci din România în domeniul sănătății mintale a tinerilor.

Susținător activ al prevenției și al educației psihosociale, este prezent în mod constant în presă, în școli și în spațiul public, pledând pentru o societate mai atentă la vulnerabilitățile adolescenților.