O echipă de cercetători britanici a identificat cea mai veche dovadă cunoscută de foc creat intenționat de oameni, într-un sit arheologic din satul Barnham, în estul Angliei.

Descoperirea, care datează de aproximativ 400.000 de ani, schimbă fundamental înțelegerea modului în care strămoșii noștri au evoluat, împingând cu peste 350.000 de ani în urmă momentul în care oamenii au început să producă focul, nu doar să-l folosească din surse naturale, notează BBC News.

Un salt uriaș înapoi în timp

Focul este considerat una dintre cele mai importante descoperiri din istoria umanității, un element care a transformat modul de viață al oamenilor preistorici: a oferit căldură la nevoie, a permis gătirea alimentelor, contribuind la dezvoltarea creierului și a favorizat apariția limbajului și a organizării comunitare.

Noile descoperiri de la Barnham rescriu această istorie. Dacă până acum dovezile clare ale producerii focului erau mult mai recente, analiza sitului britanic arată că oamenii timpurii – cel mai probabil Neanderthalieni aflați la începutul evoluției lor – stăpâneau deja tehnica producerii scânteilor.

Primul “brichet” din istorie

Arheologii au descoperit trei elemente-cheie, aflate împreună în același loc, o combinație considerată decisivă:

• Pământ ars – sediment transformat chimic prin expunere la temperatură intensă;
• Unelte din cremene afectate de căldură;
• Fragmente de pirita (aurul nebunului) – mineral folosit pentru a produce scântei.

Demonstrând cum pirita este lovită cu o bucată de cremene, cercetătorii au recreat mecanismul: scânteia obținută putea aprinde iasca. Este, practic, cel mai vechi mijloc de aprindere a focului cunoscut până astăzi.

Stratul de argilă care confirmă totul

Confirmarea finală a venit dintr-un detaliu remarcabil: un strat subțire de argilă roșie, identificat la baza sitului.

Analiza mineralogică a arătat că argila a fost expusă de mai multe ori la focuri mici, de scurtă durată, exact modul în care oamenii aprind focul, nu procesele naturale precum incendiile spontane.

Această descoperire arată că, într-o zonă cândva acoperită de un lac glaciar, oamenii au revenit în mod repetat pentru a aprinde focuri în același loc. O vatră preistorică a fost astfel conservată excepțional, oferind o fereastră rară către viața comunităților arhaice.

Neanderthalienii timpurii, pionierii focului controlat

Fragmentele osoase găsite în regiune indică faptul că autorii acestor focuri nu erau Homo sapiens, ci Neanderthalieni timpurii, aflați deja în plină dezvoltare acum 400.000 de ani.

Potrivit specialiștilor, tehnica producerii focului ar fi circulat prin grupuri care traversau vechiul pod de uscat ce lega Marea Britanie de Europa continentală.

Prof. Chris Stringer, de la Natural History Museum, afirmă că abilitatea de a face focul în mod conștient a reprezentat un moment decisiv: „A oferit oamenilor timpurii adaptabilitate, mobilitate și posibilitatea de a supraviețui în climate variate. A catalizat creșterea creierului, complexitatea socială și poate chiar dezvoltarea limbajului.”

Publicarea rezultatelor în revista Nature deschide un nou capitol în studierea evoluției umane: căutarea altor situri în care focul a fost creat intenționat, de diverse specii umane, mult mai devreme decât se credea.