Cel mai scump tablou expus în România poate fi văzut la Galeria de Artă Europeană de la Palatul Culturii din Iaşi, lucrarea veche de peste 400 de ani fiind pictată de Peter Paul Rubens.

Potrivit Agerpres, lucrarea “Cezar primind capul lui Pompei”, pictată în ulei pe pânză la jumătatea secolului XVII, are dimensiunea 154 centimetri înălţime pe 224 centimetri lungime, are în prim plan imaginea călăului egiptean care îi oferă lui Cezar, pe o tipsie de aur, capul lui Pompei.

Marele artist reuşeşete să surprindă în creaţia sa, cu ajutorul penelului şi culorilor, încordarea. Cezar priveşte încordat în ochii călăului, încordarea putând fi observată şi pe figura crispată a lui Pompei. Celelalte personaje, pictate în tonuri de brun, sunt aşezate într-un semicerc deschis către privitor.

“În urma finalizării evaluării tabloului “Cezar primind capul lui Pompei” realizat de către Peter Paul Rubens are o valoare justă estimată pe 40 de milioane de euro, ceea ce îl face cel mai scump tablou din România. Vechi de peste 400 de ani, acesta este unul dintre cele mai mai tablouri semnate de către marele artist. Lucrarea este primul tablou al Pinacotecii Naţionale, având numărul de inventar 001 şi a fost achiziţionată în iarna anului 1845 de la Paris de către marele paşoptist Scarlat Vârnav. Pe 30 mai se împlinesc 385 de ani de când Rubens a plecat la Creator”, a declarat Andrei Apreotesei, managerul Palatului Culturii din Iaşi.

Intitulată “Cezar primind capul lui Pompei”, opera de artă este realizată de pictorul flamand Peter Paul Rubens (1577-1640) şi este înregistrată în patrimoniul Muzeului de Artă ieşean cu numărul de inventar 1.

“Pictura s-a numărat printre cele 12 tablouri pe pânză achiziţionate de către paşoptistul Scarlat Vârnav, în 1845, din capitala Franţei, la o licitaţie a colecţiei marchizului Aguado de Las Marismas. După participarea sa la celebra licitaţie de tablouri, Scarlat Vârnav îi expediază o scrisoare pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare, în care îl roagă să-i comunice “ce trebuie să facă cu acele tablouri...”. Bardasare îl îndeamnă de a pune “cu ele temelia unui Muzeu de tablouri în capitala Moldovei, spre eterna sa memorie”. Printr-un gest de o mare generozitate, patriotul cărturar Scarlat Vârnav a donat lucrările Statului Moldovean, cu dorinţa de a se pune bazele unui muzeu de artă la Iaşi, capitala Moldovei. Cu uriaşele eforturi şi tenacitatea impecabilă a oamenilor politici progresişti ai timpului, la 26 octombrie 1860, au fost inaugurate la Iaşi Universitatea, Şcoala de Arte Frumoase, şi Pinacoteca - primele instituţii de acest gen ale statului român creat prin Unirea din 1859”, a explicat dr. Minola Iutiş - conservator Muzeul de Artă Iaşi.

Potrivit acesteia, gestul lui Scarlat Vârnav a fost urmat şi de alţi patrioţi moldoveni, între care: Alexandru Donici, Costache Dasiade, Costache Negri, astfel că, la inaugurarea sa, Pinacoteca ieşeană deţinea 64 de tablouri în ulei, 18 mulaje în ipsos şi 100 de litografii.

“Cea mai preţioasă donaţie a fost şi a rămas colecţia lui Scarlat Vârnav, în care figura şi tabloul intitulat Cezar primind capul lui Pompei de Peter Paul Rubens. Primul director al Pinacotecii din Iaşi a fost Gheorghe Panaiteanu Bardasare, care avea studii de pictură la Munchen. El a contestat faptul că tabloul “Cezar primind capul lui Pompei” l-ar avea ca autor pe artistul flamand Peter Paul Rubens, aducând ca argument un fragment de semnătură, vizibil în partea dreaptă a pânzei, format din literele “R...agio...”. Astfel, Panaiteanu schimbă paternitatea tabloului, atribuind-o artistului italian Michelangelo Merisi da Caravaggio (1573-1610) şi mulţi ani după aceasta, tabloul a figurat în expoziţia muzeului de artă ieşean ca un Caravaggio”, a explicat dr. Minola Iutiş - Conservator Muzeul de Artă Iaşi.

Unii istorici de artă, precizează aceasta, au oferit alte atribuiri ale paternităţii tabloului.

“Theodor Ionescu era de părere că “...cu tot restul de iscălitură...autorul este un veneţian postcaravaggist (Zanchi Celesti), iar Bernard Mongolfier susţinea că autorul tabloului ar fi fost Mattia Preti (1613-1699) şi că semnătura a fost adăugată ulterior. Însă nici unul dintre cei doi istorici de artă nu au adus argumente în favoarea susţinerii ipotezelor lor privind paternitatea operei Cezar primind capul lui Pompei. Abia în anul 1966, cu ocazia restaurării tabloului, Alice Moagăr Poladian îl cerceteză detaliat şi aduce argumente indubitabile în favoarea lui Rubens, pe care le-a publicat doi ani mai târziu”, afirmă dr. Minola Iutiş - Conservator Muzeul de Artă Iaşi.

Observaţiile de laborator ale restauratoarei Alice Moagăr Poladian de la Muzeul Naţional de Artă al României i-au ajutat ulterior, pe cercetătorii şi istoricii de artă, la stabilirea unei paternităţi certe a tabloului Cezar primind capul lui Pompei.

“S-a determinat cu certitudine că tabloul este realizat de Peter Paul Rubens şi prezintă numeroase similitudini - atât ca stil, cât şi ca tehnică, cu lucrările realizate de pictorul flamand în perioada de început a creaţiei sale (1601-1606), pe când acesta lucra la Roma, fapt pentru care, în prezent tabloul este expus în sala dedicată artei flamande şi olandeze”, afirmă dr. Minola Iutiş - Conservator Muzeul de Artă Iaşi.

Citește și: "Richard al III-lea", cel mai bun spectacol la Gala UNITER 2025