Friptură, piure de cartofi și deserturi pentru astronauți ar putea fi în curând cultivate din celule individuale în spațiu, dacă un experiment lansat pe orbită va avea succes.

Un proiect al Agenției Spațiale Europene (ESA) evaluează viabilitatea cultivării alimentelor „de laborator” în condiții de gravitație scăzută și radiații crescute, fie pe orbită, fie pe alte corpuri cerești.

Potrivit BBC, ESA finanțează această cercetare pentru a explora metode de reducere a costurilor alimentării unui astronaut — care pot ajunge la 20.000 de lire sterline pe zi.

Echipa implicată afirmă că experimentul reprezintă un prim pas către dezvoltarea unei mici unități de producție alimentară pe Stația Spațială Internațională, planificată pentru următorii doi ani.

Hrana de laborator va fi esențială dacă obiectivul NASA de a face din umanitate o specie multiplanetară va deveni realitate, susține dr. Aqeel Shamsul, CEO și fondator al companiei Frontier Space din Bedford, care dezvoltă conceptul împreună cu cercetători de la Imperial College London.

„Visul nostru este să avem fabrici în orbită și pe Lună”, a declarat el pentru BBC News. „Trebuie să construim facilități de producție dincolo de Pământ dacă vrem să creăm infrastructura necesară pentru ca oamenii să poată trăi și lucra în spațiu”, a adăugat expertul.

Hrană produsă în eprubetă

Hrana de laborator presupune cultivarea ingredientelor – proteine, grăsimi și carbohidrați – în eprubete și cuve, care apoi sunt procesate pentru a semăna și a avea gustul unor alimente obișnuite.

Carnea de pui de laborator este deja vândută în SUA și Singapore, iar friptura de laborator așteaptă aprobarea în Marea Britanie și Israel. Pe Pământ, avantajele includ utilizarea redusă a terenului și emisii mai mici de gaze cu efect de seră. În spațiu, motivația principală este reducerea costurilor.

Costurile actuale pentru hrana trimisă pe ISS sunt de aproximativ 20.000 de lire pe zi per astronaut — motivul pentru care cercetătorii testează posibilitatea de a o produce local, în spațiu.

"Piure cu proteine" și... fripturi printate 3D

Dr. Aqeel Shamsul sugerează că se poate începe cu piureuri îmbogățite cu proteine și apoi se poate trece la alimente mai complexe.

„Pe termen lung, am putea pune ingredientele cultivate în laborator într-o imprimantă 3D și să <<printăm>> orice dorim pe stația spațială — chiar și o friptură!”, spune el.

La Imperial College, într-un bioreactor de culoare cărămizie, o soluție bolborosește în eprubete. Procesul este denumit fermentație de precizie, fiind asemănător cu fabricarea berii, dar cu organisme modificate genetic.

„Putem produce proteine, grăsimi, carbohidrați, fibre și le putem combina pentru a crea feluri de mâncare diferite,” afirmă dr. Rodrigo Ledesma-Amaro, directorul Centrului Bezos pentru Proteine Durabile.

Mic reactor trimis în spațiu

O versiune miniaturală a bioreactorului a fost trimisă în spațiu la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9. Aceasta va orbita Pământul timp de aproximativ trei ore, apoi va reintra în atmosferă și va ameriza în largul coastelor Portugaliei, de unde va fi recuperată și trimisă înapoi în laborator pentru analiză.

Scopul: să se observe dacă fermentația de precizie funcționează și în condiții de imponderabilitate și radiație crescută.

Problema gustului și esteticului

Conținutul reactorului este transformat într-o pulbere care nu arată prea apetisant, fiind chiar mai puțin atractivă decât hrana liofilizată consumată în prezent de astronauți.

Aici intervine Jakub Radzikowski, bucătar-șef și designer culinar la Imperial College, care trebuie să transforme chimia în gastronomie. Deocamdată, nu poate folosi ingrediente de laborator pe oameni, dar exersează cu fungi naturali.

„Dorim să creăm alimente familiare astronauților din diferite regiuni ale lumii, care să le ofere confort,” spune el. „Putem reproduce orice bucătărie: franceză, chinezească, indiană”, explică specialistul.

Verdictul: „Delicioase și reconfortante”

În ziua testului, el a gătit găluște picante cu sos. Printre cei care au gustat s-a aflat Helen Sharman, prima astronaută britanică.

„Sunt absolut delicioase!”, a spus jurnalistul BBC. Helen Sharman a completat: „Au un gust intens, sunt foarte gustoase și îți lasă dorința de a mai mânca. Aș fi adorat așa ceva când eram în spațiu!”.

Hrana de laborator ar putea fi nu doar mai ieftină, ci și mai sănătoasă pentru astronauți, spune ea — fiindcă ingredientele pot fi ajustate pentru a compensa schimbările hormonale și pierderea de calciu cauzate de expunerea îndelungată la microgravitație.

„Astronauții pierd adesea în greutate, pentru că dieta lor devine plictisitoare,” a spus ea. „Dar dacă ai mâncare gătită de la zero, care pare autentică și hrănitoare, ai mai mult chef să mănânci”, a conchis astronauta.

Citește și: Indicii promițătoare de viață, descoperite pe planeta îndepărtată K2-18b