Postul Paştelui începe, luni, pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici.

În așteptarea sărbătorii Învierii Domnului, credincioşii se abţin de la alimentele de origine animală, dar şi de la diverse plăceri trupești.

În Postul Mare, sunt două dezlegări la peşte, anume pe 25 martie (Bunavestire), şi pe 13 aprilie (Duminica Floriilor), notează Radio România Actualități.

Semnificația Postului Paștelui

Radio România Antena Satelor amintește că Postul Paştelui este cel mai lung post de peste an, cel mai aspru din punct de vedere alimentar, dar şi cel mai important dintre posturile bisericeşti.

Postul Mare este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, milostenie, împăcare cu cei cărora le-am greșit şi împărtăşirea cu Sfintele Taine.

Potrivit tradiției creștine, postul a fost prescris de Dumnezeu din Vechiul Testament prin poruncile transmise iudeilor cu ajutorul lui Moise.

Prin Sinodul I Ecumenic de la Niceea, în Biserica de Răsărit, Postul Paştelui a fost orânduit să aibă o durată de şapte săptămâni.

Sunt scutiţi de ajunare copiii, lăuzele, bătrânii, bolnavii și cei aflaţi în diferite neputinţe.

Sfinţii Părinţi au rânduit ca, în perioada Postului Mare, să se săvârşească în mod obișnuit Sfânta Liturghie doar în zilele de sâmbătă şi duminică, în celelalte zile împărtășirea credincioșilor făcându-se seara după vecernie, în cadrul Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite.

Citește și: Substanțe unice cu activitate anticancer, descoperite în Antarctica