Microorganismele supuse condițiilor extreme din Antarctica sintetizează substanţe unice ale căror molecule acţionează împreună pentru a produce o activitate anticancer, a declarat microbiologul şi conferenţiarul universitar Snejana Rusinova-Videva, care face parte din cea de-a 34-a Expediţie Bulgară în Antarctica.

Microbiologul Snejana Rusinova-Videva este conferenţiar universitar la Institutul de Microbiologie al Academiei de Ştiinţe din Bulgaria. Lucrează împreună cu echipa din filiala din Plovdiv, care gestionează un laborator de biotehnologie. Aceasta este a doua sa participare la o expediţie bulgară în Antarctica, după un proiect derulat în 2023.

Ea a menţionat că, în cadrul expediţiei anterioare, a colectat personal probe pentru prima dată şi a descoperit că acestea sunt extrem de diverse. A descoperit noi microorganisme, pe care le-a numit „cel mai mare motiv de bucurie pentru un om de ştiinţă”, deoarece acestea extind domeniul de cercetare, potrivit agenției BTA, citată de Agerpres.

Tulpini de drojdie cu posibil efect împotriva mai multor tipuri de cancer

Snejana Rusinova-Videva a spus că echipa sa a identificat mai multe tulpini de drojdie şi le-a evaluat pentru potenţialul anticancer, constatând că unele izolate au prezentat o activitate citotoxică puternică împotriva mai multor tipuri de celule canceroase.

Echipa sa a fost prima care a publicat astfel de descoperiri privind proprietăţile bioactive ale drojdiilor din Antarctica. Snejana Rusinova-Videva a explicat că testele efectuate pe diferite tipuri de cancer au arătat că drojdiile nu afectează celulele sănătoase, ci vizează selectiv celulele canceroase.

În această nouă expediţie, cercetătoarea speră să descopere noi tipuri de drojdie şi să extindă singura colecţie de drojdie antarctică din Bulgaria. Rusinova-Videva a menţionat că proiectul urmăreşte, de asemenea, identificarea biopolimerilor, adică a polimerilor produşi natural pentru a îmbunătăţi tehnologiile farmaceutice existente.

Ea a subliniat că o varietate largă de drojdii pot fi găsite în sol, pe penele pinguinilor şi în lacurile glaciale de apă dulce şi eşantionarea unui număr mai mare de habitate creşte şansele de a le găsi. Stocarea şi transportul probelor se fac acum mult mai uşor, datorită navei de cercetare navală bulgară Sv. Sv. Kiril i Metodii (RSV 421), care permite îngheţarea probelor în congelatoarele navei, păstrându-le conservate până la Varna, după care sunt transportate la laboratorul din Plovdiv.

Rusinova-Videva a spus că identificarea proprietăţilor anticancer este o realizare majoră pentru echipa sa, dar că drojdiile au demonstrat şi alte aplicaţii. Ea a menţionat că, în parteneriat cu o companie bulgară, a dezvoltat creme, creând o cremă de zi, o cremă de noapte şi lapte de curăţare prin înlocuirea unui ingredient sintetic specific cu un component derivat din drojdiile antarctice, care are proprietăţi superioare. Cosmeticele au demonstrat efecte benefice pentru hidratare şi anti-îmbătrânire, oferind chiar şi un factor de protecţie solară.

De asemenea, cercetătoarea a menţionat că drojdiile au un efect de filtrare şi pot funcţiona ca „mici staţii de tratare”, deoarece absorb metale din soluţiile apoase.

Cercetări iniţiale sunt în curs de desfăşurare şi privind potenţiala activitate probiotică. Deşi până acum au fost testate doar pe peşti, Rusinova-Videva a spus că ar putea fi benefice şi pentru oameni. Studiile preliminare au arătat un efect pozitiv asupra microbiotei intestinale a peştilor şi combinarea drojdiilor antarctice cu bacterii ca probiotice a redus nivelul patogenilor în intestinele peştilor, ducând la mai puţine infecţii.

Nava de cercetare navală bulgară Sv. Sv. Kiril i Metodii (RSV 421) a plecat spre Antarctica din Varna (de pe Marea Neagră) pe 7 noiembrie 2025. După o călătorie de o lună pe Oceanul Atlantic, nava a ajuns la baza navală argentiniană din Mar del Plata pe 13 decembrie. BTA are un club de presă naţional la bordul navei din 2022 şi un altul pe insula Livingston din februarie 2024.

Citește și: Factorii ce pot duce la apariția cancerului, explicați de Managerul Institutului Oncologic Bucureşti: „Tratamentele s-au îmbunătățit foarte mult”