Istoricul Lavinia Beta, profesor universitar și doctor în psihologie socială a explicat marți, 1 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, motivul pentru care Ziua Muncii nu este o sărbătoare inventată de comuniști pe teritoriul țării.

Specialista a explicat că înainte de anul 1989, românii sărbătoreau Ziua Muncii, dar într-o manieră sovietică. În 1920, Rusia bolșevică decretase ziua de 1 mai ca sărbătoare.

„Se viza internaționalismul proletar și se lăsa a se înțelege că de fapt este o sărbătoare inventată de comuniști, o sărbătoare comunistă. Nu este deloc așa.

Însă felul în care noi am sărbătorit-o a fost oare cumva consensual cu ceea ce s-a numit imperiul sovietic, pentru că în celelalte țări, în țările care au început contestațiile și care - mă refer în primul rând la America și la țările occidentale - ziua de 1 Mai este o zi care marchează lupta sindicaliștilor, a muncitorilor pentru a li se conferi niște drepturi, în primul rând statuarea unei legislații care să îngrădească ziua de muncă la opt ore.”, a explicat istoricul, la Radio România Actualități.

Ziua Muncii, marcată în România pentru prima dată în 1939

Profesorul universitar a adăugat că în mod paradoxal, Ziua Muncii a fost marcată în România pentru prima dată în anul 1939, de către ministrul Muncii de la acea vreme, Mihail Ralea.

„Carol al II-lea cocheta în timpul acela cu fascismul italian, se desființaseră sindicatele și Mihai Ralea i-a organizat lui Carol al II-lea o sărbătoare a breslelor închinată lui, pentru că acest Carol al II-lea care avea un cult al personalității extraordinar pus în scenă, se autointitulase și regele muncitorilor.

El stătea la balcon, muncitorii din bresle treceau prin fața balconului, îl salutau cu pumnul ridicat, salutul fascist, și mai târziu, mai târziu, comuniștii și-au revendicat-o.

Au fost luate niște fotografii cu o mulțime în care au fost plasate capetele - fotografii trucate - tinerilor Nicolae Ceaușescu și Lenuța Petrescu și se spunea că nici mai mult, nici mai puțin decât că acești doi tineri au fost organizatorii primului 1 Mai în România.

Nici pe departe! Ei nu se aflau pe vremea aceea acolo și este ipotetic că ar fi fost comuniști între cei care l-au salutat pe Carol al II-lea cu salutul fascist. În orice caz, în 1989 era - probabil că și de aici au pornit reținerile ulterioare - s-a sărbătorit cu un mare fast, în ideea că avem de-a face cu un dublu jubileu: 100 de ani de la primul 1 Mai în lume și 50 de ani de la 1 Mai în România, organizat de cuplul Ceaușescu.”, a mai explicat istoricul.

Proteste violente la originea Zilei Muncii

Lavinia Betea a amintit că la originea Zilei Muncii stau confruntările dintre muncitori și autorități în Statele Unite ale Americii, la finalul secolului 19. Zeci de mii de muncitori au fost organizați de sindicate în proteste la Chicago, mai ales, și din alte orașe americane.

Manifestaţiile s-au soldat cu morți. Ulterior, cinci persoane au fost condamnate la moarte, după care au fost achitate. Incidente similare s-au petrecut și în Franța, cu decese înregistrate în urma protestelor.

„Este foarte greu de acceptat de niște oameni care vor să obțină profit această micșorare a zilei de muncă. Până la urmă, cele 8 ore dedicate muncii însemnau un enorm câștig. Se împart cele 24 de ore în cele trei treimi, 3 ore pentru munca destinată supraviețuirii tale și familiei, 8 ore socotite ore necesare de somn pentru recuperare și celelalte 8 ore care îţi sunt necesare ție, ca și individ, pentru ca să-ți îngrijești, să te îngrijești de corpul tău, să te îngrijești de sufletul tău, de familia ta - este un câștig formidabil.

De aceea, în zilele noastre în America sunt 2 zile. Este un 1 Mai care este o zi a muncitorilor și care este un fel de celebrare a felului în care oamenii aceia au făcut tot ce se putea și-au pus în joc viața pentru a câștiga acest drept care nouă ni se pare că ar fi venit de la natură; şi există o altă sărbătoare în septembrie, este atunci o zi a muncii, despărțindu-se, despărțindu-se oare cumva cele două, cele două etape.

Și aș vrea să mai spun și să fie bine reținut, noi sărbătorim o zi a prieteniei, o zi a îndrăgostiților, o zi a cărții, a Crucii Roșii - este un șir nesfârșit de zile, dar munca este o valoare fundamentală a omenirii și ea există ca valoare celebrată ca atare în toate codurile etice și religioase ale lumii, nu are nimic de-a face cu comunismul și cu confiscarea care s-a produs în anii regimului comunist această zi de 1 Mai care, cred eu, merită celebrată mai intens decât atâtea alte zile, mai mult sau mai puțin însemnate.”, a mai spus invitata la „Apel matinal”.

Citește și: 1 Mai, Ziua Muncii. Cum a apărut și cum a fost sărbătorită inițial în România