JO 2024: Torța olimpică, purtată de o femeie de 102 ani, fostă membră a mişcării de rezistenţă împotriva nazismului
Centenara a recunoscut că o neliniștește puțin greutatea torței, dar că nici nu s-a gândit să refuze această șansă.
Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 12 Aprilie 2024, 13:08 • Actualizat: 12 Aprilie 2024, 13:07
Unul dintre purtătorii torței olimpice de la Paris va fi o femeie în vârstă de 102 ani, Melanie Berger-Volle, fostă membră a mişcării franceze de rezistenţă împotriva nazismului și bunica unei foste gimnaste, Emilie Volle, care a participat la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996.
Melanie Berger-Volle va purta torța olimpică atât timp cât va putea, pe 22 iunie, înaintea Jocurilor Olimpice (26 iulie-11 august) şi Paralimpice (28 august-8 septembrie) de la Paris.
Centenara va face acest lucru în numele prieteniei dintre popoare, o valoare pe care a apărat-o în timpul rezistenţei franceze împotriva nazismului, potrivit agenției de presă AFP, citată de Agerpres.
„Femeia din umbră” în timpul ocupaţiei Franţei de către Germania nazistă în cel de-Al Doilea Război Mondial a fost aleasă de departamentul Loire şi de primăria din Saint-Etienne pentru a fi unul din purtătorii torţei olimpice în această etapă.
Femeia de 102 ani: „Idealul meu a fost mereu să unesc lumea”
Centenara a recunoscut că o neliniștește puțin greutatea torței, dar a spus că nu și-a pus problema să refuze această ocazie, pentru că a iubit întotdeauna sportul. Până de curând, femeia obișnuia să facă un marș de o oră în fiecare zi.
Bunică a gimnastei Emilie Volle, care a participat la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996, ea va fi un simbol pentru femei, despre care a spus „s-au luptat pentru a face sport la fel ca bărbaţii”.
„Idealul meu a fost mereu să unesc lumea, iar Olimpiadele sunt un moment formidabil pentru a face cunoştinţă cu alţi oameni”, a spus Melanie Berger-Volle.
Născută în anul 1921 în Austria, într-o familie de evrei, Melanie Berger-Volle a început să militeze într-un grup de extremă stânga. După anexarea Austriei de către Germania nazistă în 1938, ea a părăsit ţara, a trecut în Belgia şi a venit în Franţa, la Paris în 1939.
Când Franţa a intrat în război, toţi austriecii au fost percepuţi drept inamici, iar autorităţile i-au îmbarcat în trenuri ducându-i în lagăre de concentrare. Ea a devenit ulterior un membru al rezistenţei împotriva Reich-ului.
Citește și: 800 de oameni, dintre care 15 radicalişti islamişti, excluși de la organizare
