Mărțișorul, cunoscut în vremuri vechi și drept „mărțiguș”, „marț” sau „mărțug”, are o istorie lungă. Este dăruit și primit an de an, la data de 1 martie - zi în care numeroși români respectă multe tradiții, obiceiuri și superstiții.

Din anul 2017, mărțișorul face parte din patrimoniul UNESCO. În luna decembrie a acelui an, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea acestuia în Lista Reprezentativă, în urma unei candidaturi comune a României, Bulgariei, Macedoniei și Republicii Moldova, potrivit Ministerului Culturii.

Legendele mărțișorului

Mărțișorul are mai multe legende, ce explică și motivele pentru care culorile acestuia sunt alb și roșu. Potrivit uneia dintre ele, Soarele a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, după ce Dumnezeu i-a cerut să lumineze și să încălzească Pământul. A fost eliberat în timpul iernii, când un viteaz a mers să-l înfrunte pe zmeu.

Viteazul a fost rănit în timpul luptei cu zmeul, iar sângele lui a pătat zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în locul respectiv au răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.

O altă legendă a mărțișorului spune că Primăvara se plimba la marginea pădurii când a văzut un ghiocel. A început să-l îngrijească și să îndepărteze zăpada din jurul lui, ca să-l ajute să crească.

Însă, Iarna a trimis ger și zăpadă pentru a pedepsi Primăvara, astfel că ghiocelul a înghețat. Încercând să țină ghiocelul cald cu palmele, Primăvara s-a rănit și i-au curs câteva picături de sânge peste ghiocel și peste zăpada din jurul ei. Ghiocelul a fost salvat, iar Primăvara a învins Iarna.

Totuși, cea mai cunoscută legendă a mărțișorului este cea care spune că firul mărțișorului ar fi fost tors de Baba Dochia, în timp ce urca oile la munte. Din acest motiv, unul dintre simbolurile mărțișorului este „firul tuturor zilelor din an”.

Mărțișorul, istorie lungă. În ce țări mai există

Mărțișorul are o istorie lungă. În urma unor cercetări arheologice făcute pe teritoriul României au fost descoperite amulete ce se aseamănă cu mărțișoarele și care datează din urmă cu peste 8.000 de ani.

De altfel, mărțișorul nu există doar în România, ci este cunoscut la o mare parte a populațiilor din Răsăritul Europei, la bulgari, macedoneni, albanezi și greci.

În mijlocul și în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, obiceiul de a purta mărţişoare s-a răspândit și la alte grupuri etnice, cum ar fi germanii și maghiarii care locuiesc în România sau la ucrainenii și evreii din Republica Moldova.

Totodată, mărțișorul este oferit și primit pe teritoriul Ucrainei, la românii din regiunile Cernăuţi și Odessa, precum și la bulgarii, găgăuzii şi albanezii care locuiesc în regiunile Odessa și Zaporijjea.

Ce semnificații are mărțișorul

Mărțișorul oferit de 1 martie este considerat un talisman ce aduce noroc și bunăstare, dar care arată și prețuirea. Culoarea roșie reprezintă viața, iar albul reprezintă puritatea și lumina.

Totuși, în perioada dintre sfârşitul secolului al XIX-lea și mijlocul secolului al XX-lea, în județul Mehedinți și la aromâni, mărțișorul era alb cu negru. Ȋn Vâlcea și Brăila se ofereau mărţişoare negru cu roşu, în Teleorman și Argeş erau alb cu roşu şi negru, în Vrancea, albastru cu roșu, iar în sudul Ardealului (Braşov), pentru confecţionarea mărţişoarelor erau folosite fire roșii, albe, albastre și galbene, conform cultura.ro.

În general, mărțișorul este dăruit fetelor și femeilor de către băieți și bărbați, în semn de admirație și respect și este purtat timp de două săptămâni sau pe tot parcursul lunii martie. Ulterior, mărțișorul se pune într-un pom înflorit, împreună că o dorință.

În Transilvania, mărțișorul este purtat în primele două săptămâni ale lunii martie, după care acesta este atârnat nu de ramuri de pom, ci de uși, ferestre sau de coarnele animalelor domestice, pentru că se spune că astfel se pot speria duhurile rele.

Tradiții și obiceiuri de 1 martie

Românii respectă mai multe tradiții, obiceiuri și superstiții de 1 martie, în funcție de zona țării în care locuiesc. De exemplu, în Banat, tinerele obișnuiau să se spele cu zăpadă, ca să aibă mereu parte de iubire.

Pe de altă parte, în Bucovina, o tradiție veche este ca părinții să le lege copiilor și o monedă de argint sau de aur de gât sau de mână. Moneda se leagă cu șnur roșu, un găitan din două fire răsucite din mătase roșie ori albă și se numește „mărțișor”, „mărțiguș” sau „marț”. Se face acest lucru pentru ca cei mici să aibă noroc și pentru a fi curați și sănătoși ca argintul la venirea primăverii.

Deși în cele mai multe zone ale țării mărțișoarele sunt primite de fete și femei, în Moldova situația este diferită. Ele sunt cele care le oferă iubiților, prietenilor și familiei acest simbol al primăverii.

Superstiții legate de mărțișor și de 1 martie

Superstițiile legate de mărțișor și de 1 martie sunt numeroase. Potrivit uneia dintre acestea, mărţişorul trebuie să fie legat într-un singur nod ca să țină ghinionul la distanță.

O altă superstiție legată de mărțișor este că acesta nu trebuie să fie aruncat la gunoi după perioada în care a fost purtat, pentru că astfel ar aduce ghinion.

În unele zone ale țării există superstiţia potrivit căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 martie se fac activităţi gospodăreşti. De aceea, femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar gătesc.

Altă superstiție spune că mamele care pun un mărţişor pe piept sau la mâna copilului lor trebuie să aibă grijă să nu fie văzute de o femeie însărcinată. Se spune că în caz contrar bebeluşul se va naşte cu un semn.

În ceea ce privește ziua de 1 martie, se spune că este bine să se consume vin roșu, pentru a avea un an plin de prosperitate.

În plus, se spune că pe 1 martie nu este bine să existe conflicte sau să fie ținute supărări, pentru că altfel acestea ar putea continua până la venirea toamnei.