Premiile Nobel vor fi anunțate între 5 și 12 octombrie, la Stockholm și Oslo.

Sezonul începe, în prima zi a săptămânii, cu premiul pentru Medicină.

Agenția France Presse amintește că aceste distincții le sunt acordate celor care au contribuit la „binele omenirii”, potrivit dorinței creatorului lor, inventatorul suedez Alfred Nobel.

Laureați aflați în detenție

Din 1901, cinci laureați ai Premiului Nobel pentru Pace se aflau în detenție atunci când le-a fost acordată distincția.

În 1936, jurnalistul și pacifistul german Carl von Ossietzky era închis într-un lagăr de concentrare nazist.

Aflată în arest la domiciliu, opozanta birmană Aung San Suu Kyi, premiată în 1991, a primit permisiunea juntei militare de a merge la Oslo, dar a renunțat, de teamă că nu i se va permite să se întoarcă.

În 2010, disidentul chinez Liu Xiaobo se afla în închisoare. Scaunul său, pe care a fost așezat premiul, a fost lăsat simbolic gol.

În 2022, apărătorul belarus al drepturilor omului Ales Bialiatski, al cărui nume este scris și Beliatski, era încarcerat, iar soția sa, Natalia Pinciuk, l-a reprezentat la ceremonie.

În 2023, activista iraniană Narges Mohammadi și-a sărbătorit Premiul Nobel din celula sa din închisoarea Evin.

Cei mai tineri și cei mai vârstnici

În 2014, activista pakistaneză pentru drepturile omului Malala Yousafzai a devenit, la 17 ani, cea mai tânără laureată a unui Premiu Nobel, primind distincția pentru pace.

Un alt laureat neobișnuit de tânăr, australianul Lawrence Bragg, a obținut în 1915 Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu tatăl său, la vârsta de 25 de ani, pentru cercetări realizate când avea 21 de ani.

Irakiana Nadia Murad a primit tot la 25 de ani Premiul Nobel pentru Pace, în 2018, pentru eforturile sale în sprijinul minorității yazidi.

La polul opus, americanul John B. Goodenough rămâne cel mai vârstnic laureat. El a obținut Premiul Nobel pentru Chimie în 2019, la 97 de ani, pentru cercetările privind bateriile litiu-ion, care alimentează, printre altele, automobilele electrice.

Compatriotul său Arthur Ashkin primise cu un an înainte Premiul Nobel pentru Fizică, la vârsta de 96 de ani.

Fără premii postume

Din 1974, statutul Fundației Nobel prevede că un premiu nu poate fi acordat postum, cu excepția situației în care decesul survine după anunțarea numelui laureatului.

Până când această regulă a fost consemnată explicit, doar două personalități decedate, ambele suedeze, primiseră distincția: poetul Erik Axel Karlfeldt, pentru literatură, în 1931, și secretarul general al ONU Dag Hammarskjöld, pentru pace, în 1961. Acesta din urmă murise într-un accident de avion în același an.

S-a întâmplat și ca un premiu să nu fie acordat, ca omagiu adus unei personalități dispărute, așa cum a fost în 1948, după moartea lui Gandhi.

În 2011, a apărut o situație surprinzătoare: după acordarea premiului pentru medicină, Adunarea Nobel a Institutului Karolinska a aflat că unul dintre laureați, canadianul Ralph Steinman, murise cu trei zile înainte. Fundația a decis totuși să îi păstreze numele în prestigioasa listă a laureaților.

Nobel, poetul

Pasionat de poezia engleză și mare admirator al lui Shelley și Byron, Alfred Nobel a rămas în istorie drept inventatorul dinamitei, dar nu a încetat să scrie versuri, în suedeză sau în limba lui Shakespeare.

Într-o scrisoare către un prieten, el nota: „Nu am nici cea mai mică pretenție să îmi numesc versurile poezie. Scriu din când în când doar pentru a-mi alina depresia sau pentru a-mi îmbunătăți engleza”.

În 1862, la 29 de ani, îndoindu-se de talentul său, îi scria unei tinere, în franceză: „Fizica este domeniul meu, nu condeiul”.

În anul morții sale, 1896, a scris o tragedie scandaloasă, „Nemesis”, despre execuția, în Roma secolului al XVI-lea, a unei femei care își ucisese tatăl vitreg incestuos.

„Nemesis” a fost publicată, însă toate exemplarele au fost arse după moartea lui Nobel. Cu excepția a trei.

Femeile, slab reprezentate

Doar 68 dintre cele 633 de premii Nobel acordate din 1901 au revenit femeilor, adică mai puțin de 11%. Proporția a crescut însă de la începutul anilor 2020.

Domeniile științifice au cea mai mică proporție de laureate. Comitetele care acordă distincțiile refuză categoric introducerea cotelor, preferând să încurajeze nominalizarea femeilor de știință.

Doar 5 femei au câștigat Premiul Nobel pentru Fizică, dintr-un total de 230 de laureați ai acestei discipline. În economie sunt trei femei din 99 de laureați, în chimie opt din 200, iar în medicină 14 din 232.

Marie Curie a fost prima, în 1903. Până în prezent, ea este și singura femeie recompensată de două ori: mai întâi pentru fizică, în 1903, apoi pentru chimie, în 1911.

Citește și: Agerpres își digitalizează arhiva istorică