Prea puțini sunt românii care au competenţe financiare, confirmă Raportul de Politică Publică "Educaţia financiară - între necesitate şi oportunitate".

"Am văzut că Eurobarometrul de anul acesta dedicat educaţiei financiare ne arată că 30% dintre români sunt analfabeţi financiar. Şi am zis Ok, nu stăm bine! Nu stăm bine pentru că suntem ţara cu cel mai mare procent de adulţi care nu au competenţe financiare din Europa, dar suntem obişnuiţi să fim la coada clasamentului pe statisticile europene. Doar la digitalizare dăm foarte bine, avem reţea foarte bună, dar stăm prost la competenţe digitale. Şi acolo cumva compensăm. Culmea este că, deşi avem acest procent, 51% dintre români consideră că au cunoştinţe financiare mai bune decât conaţionalii lor şi am zis 'bun, undeva este o problemă, deci nu stăm bine, dar ne vedem mult mai bine decât stăm în realitate'. Şi, pe lângă Eurobarometru, ne-am uitat la studiul făcut de Institutul de Economie Mondială, care ne spune că de fapt maxim 10% dintre români au competenţe financiare, deci procentul era şi mai mic. Bun. Studiul acesta stă la baza elaborării Strategiei pe educaţie financiară, strategie de care domnul secretar de stat spunea că este în consultare publică. Din păcate, stă în consultare publică de cam mult timp, poate o şi vedem implementată, să şi vedem că se întâmplă lucruri", spune Claudia Petrescu, expert la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), parte din Academia Română.

Potrivit acesteia, şi la testele PISA "stăm prost", întrucât acestea arată că 40% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional, iar datele din 2018 sunt mai proaste decât cele din 2013.

"Ceva nu facem bine în şcoală. Nu e vorba poate de cum predăm, ci este vorba de ce vrem la final să obţinem şi de lipsa focusului poate pe rezultate şi focusare mai mult pe conţinut. Trebuie să predăm şi aia, şi aia, şi aia că trebuie să facem programa. Şi atunci am zis, ca să vedem la adulţi că avem competenţe financiare, şi o să-mi spuneţi dar de ce sunt necesare, păi sunt necesare, că uitaţi-vă ce se întâmplă cu creditele de la bănci! Uitaţi-vă că ne plângem că am semnat şi n-am ştiut ce am semnat la bancă! Ne plângem că economia merge prost şi merge prost şi pentru că noi nu ştim ce să cerem guvernanţilor. Când ne spun de nişte procente şi se uită la noi şi ne spun cât de bine merge economia, dar noi nu o simţim deloc în calitatea vieţii (...) Şi am zis 'ok, trebuie să facem un raport în care să ne uităm ce soluţii avem să creştem aceste competenţe şi pornind din şcoală'. Pentru că avem nevoie cumva ca să îmbunătăţim educaţia. Avem acolo nevoie să lucrăm, dacă vrem ca adulţii să ştie şi să aibă competenţe de educaţie financiară", a explicat Claudia Petrescu.

O soluţie pentru creşterea nivelului de educaţie financiară şi pregătirea generaţiilor pentru independenţă financiară, cât şi responsabilizarea lor cu privire la bani este şi lansarea proiectului educaţional LifeLab, ajuns anul acesta la a doua ediţie. Prin materialele dezvoltate şi cu ajutorul profesorilor implicaţi în program, LifeLab va aduce şi 2023 în sălile de clasă elemente de educaţie financiară, în toate ciclurile de învăţământ, la o serie variată de discipline şcolare, de la grădiniţă până la liceu.

Anul acesta, experienţa educaţională LifeLab va fi disponibilă pentru 10 şcoli, iar profesorii, directorii, elevii şi chiar părinţii din cadrul acestora se vor bucura de beneficiile programului. Până pe 6 decembrie, şcolile din judeţele Braşov, Mureş, Prahova şi Suceava se pot înscrie în programul LifeLab prin completarea unui formular simplu, pe platforma Şcoala de Bani.

Citește tot articolul pe Radio România Antena Satelor