Dacă republicanii caută o explicație pentru înfrângerea categorică suferită marți, în alegerile americane de la jumătatea mandatului, se pot întoarce la o expresie rămasă celebră din campania prezidențială a democratului Bill Clinton din 1992: „E economia, prostule”.

Inflația persistentă, alimentată din nou de taxele vamale ale președintelui Donald Trump și apoi de războiul împotriva Iranului, dar și stagnarea pieței muncii și inegalitățile flagrante sunt tot atâtea motive care explică votul americanilor, potrivit analiștilor.

„Americanii au votat cu portofelul”, apreciază economistul-șef al EY-Parthenon, Gregory Daco, într-o declarație pentru agenția France Presse (AFP).

Republicanilor le-a fost greu să își impună mesajul despre o economie înfloritoare, în condițiile în care, pentru majoritatea gospodăriilor americane, sentimentul persistent este cel al deteriorării nivelului de trai.

Faptul că economia s-a aflat în centrul acestor alegeri „nu este un caz singular”, însă „aproape fiecare alegător, indiferent de vârstă, nivelul de studii, origine sau orientare politică, a votat cu gândul la economie”, adaugă Daco.

Inflația ajunsese până la 9% în timpul președinției lui Joe Biden, în plină redresare de după pandemie, înainte de a se reduce și de a se apropia de ținta de 2% a Rezervei Federale, banca centrală americană.

Însă taxele vamale și apoi conflictul cu Iranul au făcut-o să crească din nou, până la nivelul actual de 3,7% în ritm anual, potrivit indicelui prețurilor de consum (CPI), fără semne de încetinire.

„Din ce în ce mai supărător”

Pentru anumite produse, scumpirile sunt mult mai mari. Benzina, atât de importantă pentru americanii foarte dependenți de mașină, este cu 38% mai scumpă decât înaintea războiului.

Dar alegătorii nu sunt sensibili doar la scumpirile de moment, amintește Gregory Daco, ci și la schimbarea necontenită a prețurilor de peste cinci ani.

„Este ca o pietricică în pantof: la început te deranjează, dar nu foarte mult; în timp, devine din ce în ce mai supărătoare. Asta observăm în cazul inflației”, explică el.

În timpul campaniei, Donald Trump și republicanii și-au acuzat adversarii că inventează o criză a „puterii de cumpărare”.

Însă partea cea mai dificilă abia începe pentru democrați, chiar și cu controlul Congresului.

„Vor avea un impact limitat asupra problemei, chiar dacă este un subiect major pentru ei, deoarece Congresul nu dispune de instrumentele necesare pentru a acționa asupra celor două cauze principale ale inflației: taxele vamale și războiul din Iran”, a apreciat, într-o notă, Jonathan Schroer, economist la UniCredit.

Cu atât mai mult cu cât încetinirea pieței muncii, descrisă de economiști drept „puțin dinamică” și cu posibilități limitate de creștere, reprezintă o altă problemă de gestionat.

O economie în formă de K

Mai mult, veniturile nu țin pasul cu inflația, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a majorității salariaților se erodează treptat.

Este adevărat că rata șomajului rămâne scăzută și continuă să fie create locuri de muncă, însă acestea se concentrează într-un număr redus de sectoare, precum sănătatea, educația și construcțiile.

„Majoritatea celor care își doresc un loc de muncă au unul”, amintește Gregory Daco, „dar nu sunt neapărat mulțumiți de condițiile lor de muncă”.

În ansamblu, deși creșterea economică rămâne solidă - 3,4% în ritm anualizat în trimestrul al treilea -, economiștii sunt îngrijorați că beneficiile sale se distribuie tot mai inegal în rândul populației. Persoanele cu venituri mari profită în mod disproporționat de această creștere, iar cheltuielile lor susțin consumul.

În luna mai, în timp ce Wall Street atingea niveluri record, economiști ai Rezervei Federale își exprimau îngrijorarea față de o „creștere considerabilă” a insecurității alimentare în cea mai mare economie a lumii.

Ei apreciau că economia americană devenea o „economie în formă de K”, în care cei mai bogați continuă să se îmbogățească, în timp ce oportunitățile economice ale celorlalți se restrâng.

Citește și: Lista Arabă Unită îl susține pe Gadi Eisenkot pentru postul de premier