Dirijorul Herbert Blomstedt a murit, miercuri, la vârsta de 99 de ani.

Radio România Muzical pregătește programe speciale în perioada următoare, în memoria unei personalități care a marcat cultura muzicală mondială.

Născut în Statele Unite din părinți suedezi, Herbert Blomstedt a obținut primul său angajament ca dirijor al unei orchestre la 27 de ani.

Cariera sa a inclus îndelungate colaborări cu orchestrele radiodifuziunilor daneze și suedeze, urmându-i lui Sergiu Celibidache la pupitrul Orchestrei Radiodifuziunii Suedeze.

Herbert Blomstedt a dirijat, de asemenea, Capela de Stat din Dresda, Orchestra Simfonică din Chicago, Orchestra Radiodifuziunii din Hamburg și Orchestra Gewandhaus din Leipzig. Recunoscut pentru interpretările muzicii lui Beethoven, Schubert, Bruckner și Richard Strauss, Blomstedt a avut o discografie recompensată cu două premii Grammy și numeroase alte distincții.

Într-un interviu acordat Radio România Muzical în 2012, dirijorul vorbea despre fidelitatea față de compozitor și despre responsabilitatea de a transmite publicului sensurile unei partituri.

Herbert Blomstedt vedea dirijorul ca pe un avocat al compozitorului, pentru care respectarea partiturii trebuia să cuprindă atât dimensiunea tehnică, cât și pe cea artistică, emoțională și filosofică.

„[...] trebuie să transformăm partitura în ceva interesant pentru public, pentru că noi cântăm pentru cineva, toată muzica a fost compusă pentru cineva”, explica muzicianul. Această concepție despre profesie se regăsea și în principiile sale de viață. Succesul și celebritatea nu reprezentau, în viziunea sa, scopul unei cariere.

„Scopul meu nu a fost să obțin succesul, ci să profit de experiența vieții, făcând parte din viețile altora. Personal, cred că sunt aici ca să servesc celor din jurul meu”, declara Herbert Blomstedt.

În seara dialogului de la Bonn, dirijorul a interpretat Missa solemnis de Beethoven, alături de Corul Radiodifuziunii Bavareze și Orchestra de Cameră a Filarmonicii Germane din Bremen. Vorbind despre lucrare, maestrul a subliniat capacitatea muzicii de a răspunde unor nevoi fundamentale, precum pacea și siguranța, dincolo de convingerile religioase ale ascultătorilor.

Interviul cuprinde și mărturii despre legăturile sale cu muzicienii români. Herbert Blomstedt îl evoca pe Radu Lupu, cu care concertase deseori, numindu-l „un filosof al pianului”. Despre Sergiu Celibidache, vorbea despre influența sa asupra Orchestrei Radiodifuziunii Suedeze și despre atenția acordată ascultării reciproce în interiorul ansamblului.

„Celibidache avea o ureche extraordinară și a învățat orchestra să asculte ce cântă”, spunea el.

Întrebat despre longevitate și despre o viață profesională atât de bogată, Herbert Blomstedt refuza ideea unui secret simplu și vorbea, în schimb, despre disciplină, folosirea judicioasă a timpului și bucuria lucrurilor obișnuite: plimbările în pădure, mesele bune și timpul petrecut cu familia și prietenii.

Disciplina pe care o prețuia în lucrul cu orchestra se sprijinea pe deschiderea către ceilalți: „deschideți urechile pentru a asculta ce fac alții, vedeți ce gândesc ceilalți”.