Economia globală se află în pragul celei mai slabe perioade de creștere din ultimii 30 de ani, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale. Se estimează că creşterea economică va încetini pentru al treilea an consecutiv în 2024, la 2,4%, de la 2,6% în 2023.

Încetinirea avansului economic este cauzată de tensiuni geopolitice evidente, care prezintă noi provocări pe termen scurt, și războaie care ar putea avea implicații semnificative asupra prețurilor la energie și, implicit, asupra inflației.

Comisia Europeană a estimat că economia României va crește cu 3,1% în 2024 și 3,4% în 2025, însă avertizează și asupra incertitudinii accentuate de contextul unui climat fiscal și politic fluctuant.

Pentru mediul de afaceri românesc, anul se anunță unul delicat. Estimările privind creșterea deficiului bugetar la 6%, inflația semnificativă, scăderea valorii banilor și climatul politic influențat de alegeri constiutie motive de îngrijorare pentru anul 2024.

“Creșterea economică nu este unde ar trebui să fie, iar deficitul bugetar în 2023 a fost undeva la 5,5%. Previziunile pentru 2024 în ceea ce privește deficitul sunt undeva la 6%, inflația a crescut din 2020. Suntem foarte departe de ceea ce ar trebui să reprezinte o țară europeană. Tratatul de la Maastricht spune foarte clar: maximul deficitului bugetar trebuie să fie 3%, iar în cazul nostru suntem la 5,5% cu previziuni de 6% anul acesta. Nu uitați că datele statistice care vin dinspre Ministerul Finanțelor spun că cheltuielile bugetare vor crește undeva cu 48 de miliarde în 2024, iar în cel mai optimist scenariu, încasările suplimentare sunt de 47 de miliarde de lei. Asta, din start, mă face să cred că ținta sau, mă rog, respectarea ei, de 3% nu poate avea loc. Mai mult decât atât, cred că deficitul bugetar va avea o direcție sinusoidală, adică cred că va crește undeva spre 6% în 2024”, a spus consultantul Remus Hîrceagă, Country Manager Expense Reduction Analysts (ERA) România, într-o analiză făcută în emisiunea "Serviciul de noapte" de la Radio România Actualități.

Economia autohtonă se bazează foarte mult pe consum și încă nu a reușit să dezvolte alternative care să țină strict de capacitatea de producție. Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă scăderea producției industriale cu aproximativ 3%.

Potențialul de creștere economică a României în 2024 ar putea veni din două zone care sunt în dezvoltare, precum industria automotive, care este o ramură importantă a economiei, care cuprinde acele activități implicate în proiectarea și construirea automobilelor și zona energiei, unde România stă foarte bine, fiind exportator de energie.

În zona industriei automotive, oportunitățile ar putea veni si din relocarea unor afaceri din Ucraina în România, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei.

“Cred că industria automotive este foarte importantă în România, o văd crescând și, pe lângă investițiile din centrul și vestul țării în această industrie a firmelor mari producătoare, mai apar și oportunități care vin, din păcate, având în vedere ceea ce se întâmplă în Ucraina. Este o mare investiție acum relocată din Ucraina în România, undeva aproape de Oradea, în zona Bihor, o investiție de 600 și ceva de milioane de euro, un mare producător de anvelope care și-a relocat producția în România. Adică apar și oportunități, chiar dacă bazate pe un conflict pe care nu cred că și-l dorește cineva”, a remarcat Remus Hîrceagă.

Zona energetică va fi, de asemenea, un vector de creștere economică, prin diversitatea resurselor României, dar și prin impunerea unui jucător român mare pe piața energiei.

“Hidroelectrica a devenit cea mai mare firmă din sud-estul Europei cu niște rezultate foarte, foarte bune. Suntem binecuvântați de Dumnezeu, avem pe lângă partea de hidro, după cum știți, Hidroelectrica, care-i producător de energie română, cu deschidere către consumatorul casnic, avem foarte mult gaz, avem încă foarte mult cărbune, avem nuclear, noi suntem exportatori de energie acum, recunosc, nu prin prisma măririi capacității de producție în mod special, ci prin scăderea consumului. Eu văd această industrie pe creștere și poate fi un un driver foarte important și un un vector de de creștere a acestei țări, fără nicio problemă”, crede Remus Hîrceagă.

Și zona infrastructurii ar putea înregistra o creștere, dacă reușim să atragem fondurile puse de dispoziție.

Anul 2023 nu a fost unul de bun augur pentru antreprenorii români, din perspectiva măsurilor luate de guvernanți în acest domeniu, însă 2024 se anunță unul dificil.

“Măsurile care s-au luat pentru antreprenorii români în 2024 sunt niște măsuri care clar nu-i avantajează. Măriri de taxe, de impozite ș.a.m.d. Nu poți să schimbi totul ad-hoc, doar bazat pe niște lucruri care se întâmplă ca să-ți reglezi tu niște bugete pe care vrei să le ții sus. Adică tot timpul reglarea fiscalității în România se face pe umerii antreprenorului român, care chiar dacă este în general mic, este foarte numeros. Eu m-aș gândi în primul rând, cum să fac să recuperez 19 miliarde de euro TVA din piață și după aceea să supraimpozitez antreprenorii români”, susține consultantul.

În ceea ce privește facturarea electronică, este o idee bună în combaterea evaziunii fiscale, dar nu era neapărat o prioritate, mai ales că sunt mult sincope de funcționare.

“e-Factura este ok, dar nu știu dacă asta era prioritate din punct de vedere fiscalitate și impozite în România, în momentul actual. Nu cred că asta rezolvă problema”, spune Remus Hîrceagă.

Pe lângă problemele de fiscalitate, antreprenorii români depind mult de amenințările din jur, cum ar fi războiul din Ucraina, dar și de alegerile de pe tot globul, care vor influența mediul de afaceri românesc, pentru că nu mai există piețe izolate.

Business-urile din agricultură și energie par a fi cele mai vulnerabile din acest punct de vedere, opinează expertul.

“Aș fi foarte atent dacă aș avea business în agricultură, pentru că problemele care sunt acum pe partea logistică și problemele cu fermierii ucraineni sunt reale și, într-adevăr, e o mare problemă și dacă aș avea costuri mari pe partea de energie, indiferent că vorbim de electricitate, că vorbim de gaz, că vorbim de orice altceva, iarăși aș fi foarte foarte atent și aș încerca să îmi fac niște planuri de backup. Iar pe zona de gaz, este legătura cu Orientul Mijlociu, unde poate exista o criză a gazului, nu cred că la dimensiunea celei care a fost cu Rusia prin războiul din Ucraina, dar poate exista, având în vedere alianțele din zonă și cum se susțin unii pe alții, iar creșterea prețului gazului din nou ar genera creșteri de energie, indiferent că vorbim de gaz, combustibil, electricitate ș.a.m.d”, a punctat Remus Hîrceagă.