În primul trimestru al anului, prețul locuințelor din România a crescut cu 5,5%, peste media Uniunii Europene și a zonei euro, a declarat, vineri, Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).

„Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România. Această dinamică se situează peste media Uniunii Europene şi a zonei euro, dar observăm o evoluţie cumva mai puţin pronunţată comparativ cu economiile similare din regiune. Şi practic, în România avem o dinamică de 5,5% la primul trimestru al anului, în timp ce în ţări precum Polonia ritmul este de 18%, în Bulgaria 16%, iar în Ungaria undeva la şapte 7%.

Iar această dinamică este determinată în principal de evoluţiile pe segmentul locuinţelor noi, unde ritmul de creştere este undeva la 12% în timp ce pe palierul locuinţelor existente preţurile au avut un ritm ceva mai moderat, cam 2%”, a spus Florin Dragu, la un eveniment organizat în cadrul Salonului Imobiliar Bucureşti, de la Palatul Parlamentului.

1.700 euro pe metrul pătrat

Referitor la accesibilitatea locuinţelor, el a afirmat că preţul mediu pentru tranzacţiile aferente locuinţelor noi în Bucureşti se menţine la nivelul cel mai scăzut, comparativ cu alte capitale europene.

„Acest preţ mediu este undeva la 1.700 euro pe metru pătrat. Observăm şi un decalaj mai redus comparativ cu media naţională, preţul fiind undeva la 1.500 euro pe metru pătrat. Spre comparaţie, la polul opus, în Paris, preţul mediu pe metru pe metru pătrat depăşeşte 14.000 euro. Şi aici avem şi un decalaj mult mai mare comparativ cu media naţională, undeva la 4.500 euro.

Ceea ce determină această dinamică ascendentă a preţurilor, practic avem şi factori de ofertă şi factori de cerere, aşa cum am menţionat şi anterior. Pe partea de ofertă un factor important este creşterea costurilor de construcţie şi aici practic vedem o majorare de circa 10% în ultimul în ultimul an. Pe de altă parte, volumul construcţiilor s-a diminuat cu 13% şi în contextul acesta locuinţele noi terminate, au înregistrat şi ele o scădere de 3%. Pe partea de cerere vedem o dinamică ascendentă, în principal determinată de evoluţiile salariale.

Câştigul salarial mediu net lunar a crescut în termeni anuali cu circa 13%. Vedem şi un interes în creştere, măsurat prin căutările de apartamente de vânzare. Aici undeva ritmul este de 14%, iar pe partea de tranzacţii numărul acestora la nivel naţional s-a majorat cu 11% tot în termeni anuali„, a explicat Florin Dragu.

Citește și: Creșterea costului vieții, principala îngrijorare a celor mai mulți europeni. Cheltuielile pentru locuințe, o povară majoră