Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările referitoare la evoluţia economiei României în acest an, până la o contracţie de 0,5%, de la un avans de 0,7% cât prognoza în luna aprilie şi o creştere de 1,4% în luna octombrie a anului trecut, potrivit celui mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

FMI şi-a redus uşor şi estimările referitoare la evoluţia PIB-ului României în 2027, până la un avans de 2,2%, de la unul de 2,5% cât prognoza în primăvară.

Conform FMI, singurele state din Europa, atât cea avansată cât şi cea emergentă, care vor înregistra în acest an o contracţie a Produsului Intern Brut sunt România (minus 0,5%) şi Irlanda (minus 1%). La nivel general, Europa va înregistra în acest an o creştere economică de 1,4% în 2026 şi un avans de 1,7% în 2027.

FMI, pesimist în privința progreselor României în diminuarea deficitului de cont curent

FMI este mai pesimist şi când vine vorba de progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, care în conformitate cu cele mai noi estimări se va reduce doar până la 7% din PIB în acest an, faţă de o scădere până la 6,8% din PIB prognozată în primăvară.

Situaţia ar urma să fie similară anul următor, când deficitul de cont curent al României ar urma să se reducă până la 6,7% din PIB, o performanţă mai modestă decât un deficit de 6,2% din PIB prognozat în luna aprilie, potrivit Agerpres.

FMI şi-a revizuit în mod semnificativ şi prognozele privind evoluţia preţurilor de consum în România, care ar urma să înregistreze o medie anuală de 8,2% în 2026 şi una de 4,1% în 2027. Comparativ, în luna aprilie, Fondul miza în cazul României pe o creştere medie anuală a preţurilor de 7,8% în 2026, respectiv 3,9% în 2027.

În privinţa ratei şomajului în România, FMI indică faptul că aceasta va creşte până la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025, pentru a se reduce uşor la 5,9% în 2027. În comparație, în aprilie miza pe o uşoară scădere a ratei a şomajului la 6% în 2026, urmată de un declin până la 5,9% în 2027.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care se desfăşoară săptămâna aceasta la Bangkok (Thailanda).

La nivel global, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit uşor estimările de creştere globală pentru 2026, descriind o economie globală prinsă între creşterea preţurilor la energie şi boom-ul investiţiilor în AI.

Potrivit celor mai recente previziuni, prezentate la Bangkok, FMI se aşteaptă ca economia mondială să înregistreze în acest an o creştere de 3,1% (cu 0,1 puncte procentuale peste de previziunile din iulie), faţă de 3,5% în 2025, înainte de a accelera la 3,4% în 2027 (nemodificată).

Revizuirea provine din performanţa puternică a economiilor avansate, mai ales din Asia, stimulate de boom-ul investiţiilor în inteligenţă artificială: SUA (creştere aşteptată de 2,3%, neschimbată în ciuda şocului energetic), Taiwan (10,7%), Coreea de Sud (3,3%) şi altele.

În schimb, economiile emergente suferă de pe urma creşterii preţurilor la hidrocarburi, declanşate de conflictul din Orientul Mijlociu, pe care încearcă să o atenueze prin subvenţii care le epuizează şi mai mult resursele bugetare deja limitate.

În acelaşi timp, ţările importatoare de energie care nu sunt expuse la creşterea IA rămân cele mai vulnerabile: o traiectorie cu două viteze, observă Fondul.

„Economia globală a demonstrat rezistenţă, dar această rezistenţă este pusă la încercare, cu riscuri de scădere”, avertizează Silvana Tenreyro, economist-şef al FMI.

Săptămâna trecută, Banca Mondială a dat publicităţii propriile sale previziuni, conform cărora economia românească ar urma să se contracte cu 0,5% anul acesta, din cauza consolidării fiscale şi a costurilor mai ridicate cu energia. O redresare a veniturilor reale şi încetinirea inflaţiei ar trebui să ajute la redresarea creşterii la aproximativ 1,9% în 2027 - 2028, după declinul din 2026.

Citește și: Avertisment al FMI: Economia mondială „ar putea ajunge în curând la limitele rezilienței”