Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 şi pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Proiectele au primit, miercurea trecută, voturile aleșilor.

254 de parlamentari care au votat „pentru” şi 192 s-au pronunțat „împotrivă”.

"Nu ne atingem de veniturile aflate în plată"

Respingând ideea unui buget de austeritate, premierul Marcel Ciolacu a spus că strategia guvernului de coaliție este una "de dezvoltare".

"Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a punctat șeful executivului.

Potrivit lui, bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea în blocul comunitar, investiţii majorate la 150 de miliarde de lei pe an, bani în plus pentru spitale şi servicii medicale, dezvoltare regională, infrastructură și educaţie.

"Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul ţării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ţine cont de realităţile ţării şi mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca şi noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Belgia sau Grecia şi alte ţări moderne ale continentului au cheltuit masiv, şi nu doar din bani europeni. Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică şi îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 şi 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre. Aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câştigat o fereastră uriaşă de timp pentru a ne dezvolta ţara, 7 ani, şi am de gând să o folosesc la maximum, în acelaşi timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în faţa Comisiei de a reduce deficitul şi a ne încadra în 7% din PIB”, a conchis Marcel Ciolacu.

Citește și: "Nu se văd nori negri în ceea ce priveşte stabilitatea sistemului bancar", spune purtătorul de cuvânt al BNR