Ministrul Energiei dă asigurări că românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor în această iarnă şi că, dacă vor fi condiţii meteo normale, stocurile sunt suficiente, fără să mai fie nevoie să apelăm la importuri.

În cazul unor solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau a altor state din regiune, România poate activa opţiunea securizată din Azerbaidan sau cea a importului de gaz lichefiat prin două rute, a subliniat ministrul Sebastian Burduja, citat de Radio România Actualități.

De partea lor, producătorii susţin că tranziţia energetică trebuie să fie una suportabilă pentru consumatori.

România este mai pregătită ca niciodată să facă faţă acestei ierni din punct de vedere energetic, a anunţat ministrul.

"Avem un stoc de gaze de aproape 103%, s-a făcut supraplinul şi cu acest stoc de gaze, plus ceea ce reuşim să producem şi în timpul sezonului rece, într-o iarnă normală vom trece peste acest sezon doar cu gaz românesc din ceea ce avem înmagazinat şi ceea ce se produce. Ce înseamnă iarnă normală, ne spun meteorologii. Înseamnă maxim două episoade de ger, viscol într-o lună, un episod putând dura între 3-4 până la 7 zile. Dacă va fi o iarnă deosebit de grea, dacă vom avea solicitări speciale din partea Republicii Moldova sau a altor state din regiune, suntem pregătiţi să activăm o opţiune cu Azerbaidjanul, securizată de România din primăvara trecută, prin care avem acces la un miliard de metri cubi din Azerbigian. Dacă nici acea cantitate nu va fi suficientă, sigur că avem opţiunea importului de gaz natural lichefiat pe ruta Grecia-Bulgaria-România sau, sigur, Turcia-Bulgaria-România. Lacurile de acumulare sunt la 74,7%,este un nivel optim, iar nu în ultimul rând, stocurile de cărbune sunt conform calendarului asumat la nivelul Complexului Energetic Oltenia, inclusiv pentru alimentarea termoficării din Craiova", a spus, marți, Sebastian Burduja.

Exportul de energie a crescut în ultimele nouă luni ale anului, a declarat preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

"România îşi consolidează capacităţile de producţie. Energia produsă în România la nivel de cantitate creşte în fiecare an. Vedem lucrul acesta şi de la ANRE, prin numărul de autorizaţii de înfiinţare pe care îl acordăm, deci, practic, apetitul investitorilor în domeniu se menţine", a precizat George Niculescu.

Directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică este de părere că tranziţia energetică trebuie regândită pentru a păstra preţurile la un nivel accesibil, iar asta ar însemna mai multă energie de bandă, precum cea nucleară, din cărbune sau gaze naturale.

"La nivel mondial, 35% din producţia mondială este din cărbune. Noi am ajuns la sub 15%, în condiţiile în care am plecat la un mix de vreo 30%, dar în orice caz, cărbunele la nivel mondial continuă să fie pe primul loc şi, zi de zi, China cel puţin, pune în funcţiune noi capacităţi pe cărbune. Este la fel de adevărat că este şi primul producător din surse regenerabile, pentru că are o industrie şi o economie care se dezvoltă într-un ritm cu care Europa nu se poate mândri. Până la urmă, paşii cu care se face tranziţia energetică trebuie regândiţi, ritmul în care se face tranziţia, pentru că vom ajunge până la urmă la suportabilitate. Cetăţenii pot suporta ritmul acestei tranziţii energetice? Tranziţia energetică costă foarte mult şi nu suntem în situaţia, mai ales după o pandemie, după un război început, încă unul care nu ştim, chiar dacă nu e la graniţă va influenţa întreaga lume, nu ştim în viitor cum vor reacţiona cetăţenii la posibile creşteri de preţuri, nu doar ale energiei. Viaţa, în general, devine din ce în ce mai scumpă", a punctat Silvia Vlăsceanu.

Ministrul Energiei a anunţat că se lucrează la implementarea unor contracte de diferenţă, care reprezintă un mecanism care ar putea fixa un preţ al energiei electrice pentru 15 ani şi o predictibilitate pentru investitori.

Când preţul în piaţă va fi peste preţul stabilit, atunci investitorul va rambursa diferenţa către statul român, iar când preţul va fi mai mic, atunci statul român va plăti diferenţa către investitori.