România a încheiat 2024 cu un deficit de 8,6%, iar în 2025 trebuie să se încadreze în 7 procente, ceea ce reprezintă o adevărată provocare, a declarat ministrul Finanţelor.

Potrivit lui Tánczos Barna, obiectivul coaliției de guvernare îl reprezintă cumpătarea în administrarea banului public, relatează Radio România Actualități.

”A fost un an electoral cu foarte multe alegeri, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024, chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8,6%.

Anul 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de 7% şi, într-adevăr, este o provocare ca în condiţiile în care vrem să păstrăm sumele alocate pentru investiţii, trebuie să plătim salariile la nivelul lunii noiembrie şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024. Trebuie să susţinem sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate, toate instituţiile publice, să ne încadrăm în acest deficit, dar în acelaşi timp trebuie să fie şi anul în care începem să creăm acel stat suplu, care nu încasează impozite pentru a deveni obezi şi pentru a angaja şi mai mult şi a oferi aceleaşi servicii cu un număr de angajaţi mai mare, cu costuri mari, mari”, a explicat șeful Finanțelor, citat de Rador Radio România.

Tánczos Barna a mai spus că în construcţia bugetului de stat pe 2025, autorităţile nu au în vedere majorarea TVA şi nici vreo modificare la impozitul pe salarii.

Ministrul a adăugat că proiectul de buget va fi prezentat coaliţiei de guvernare până pe 27 ianuarie, pentru a fi adoptat de Parlament în prima săptămână din februarie.

Citește și: Finanţarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, în vizorul ANAF