Agenția de evaluare financiară Moody’s Ratings a reconfirmat, vineri seară, ratingurile României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, menținând perspectiva negativă.

Experții invocă, într-un comunicat, progresele făcute în 2025 și în prima jumătate a acestui an pentru reducerea deficitului. Menținerea perspectivei negative reflectă însă riscul ridicat ca programul de consolidare fiscală să-și piardă ritmul, în condițiile fragmentării politice și dificultăților de formare a unui nou guvern.

Reducerea deficitului se datorează în principal limitării cheltuielilor și faptului că veniturile bugetare au rezistat mai bine decât se anticipa, în pofida condițiilor macroeconomice dificile.

„Lunile următoare vor fi importante pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și de a implementa măsuri structurale care să sprijine stabilizarea datoriei și să îmbunătățească sustenabilitatea acesteia în timp”, precizează agenția.

Totodată, Moody’s a confirmat ratingul pe termen lung al statului și ratingul datoriei negarantate la Baa3, calificativul provizoriu pentru programul de emisiuni de obligațiuni la (P)Baa3 și ratingurile pe termen scurt la Prime-3.

Raportul, pe larg

"Decizia de a menține perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală pe mai mulți ani al României, în ciuda progreselor inițiale înregistrate în reducerea deficitului.

Condițiile politice au devenit mai dificile după adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului în luna mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deși ne așteptăm ca o nouă administrație să preia mandatul după vacanța de vară.

Acest context politic fragmentat crește riscul ca consolidarea fiscală să piardă din impuls. Lunile următoare vor fi importante pentru evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru un ajustament fiscal prelungit și de a implementa măsuri structurale care să susțină stabilizarea datoriei și să îmbunătățească accesibilitatea datoriei în timp.

Afirmarea ratingurilor Baa3 ale României reflectă progresele inițiale realizate în cadrul programului de consolidare fiscală al guvernului, care încetinește creșterea datoriei guvernamentale și a poverii dobânzilor. Afirmarea ratingului încorporează, de asemenea, integrarea țării în cadrele instituționale ale Uniunii Europene (UE, Aaa stabilă), care susține credibilitatea politicilor și oferă acces la finanțare furnizată de UE. Aceasta încorporează, de asemenea, potențialul solid de creștere al României și nivelurile relativ ridicate de avere comparativ cu omologii săi. În același timp, profilul de credit al României este constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de eveniment, care – pe lângă situația politică internă dificilă – este determinată în mare măsură de expunerea elevată la riscul geopolitic din cauza proximității față de războiul din Ucraina (Ca stabilă) și de deficitele structurale mari ale contului curent.

Plafoanele de țară pe termen lung în monedă locală și străină ale României rămân neschimbate la A2. Decalajul de patru trepte dintre plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă o amprentă moderată a guvernului în economie, o predictibilitate moderată a acțiunilor guvernamentale și fiabilitatea instituțiilor-cheie, precum și riscuri politice și externe moderate. Ca stat membru al UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse evaluărilor regulate ale Comisiei Europene, iar interconectarea puternică prin legăturile comerciale și de investiții minimizează, în opinia noastră, riscul de restricții de transfer și convertibilitate.

Justificarea menținerii perspectivei negative

Consolidarea fiscală a României a redus deficitul oarecum mai rapid decât ne așteptam când am menținut perspectiva negativă asupra ratingurilor Baa3 ale României în septembrie 2025. Cu toate acestea, perspectiva negativă rămâne adecvată deoarece guvernul se confruntă în continuare cu riscuri politice și de implementare semnificative în susținerea ajustării fiscale ample, pe mai mulți ani, necesare pentru a limita deteriorarea accesibilității datoriei și a stabiliza dinamica datoriei.

Aceste provocări sunt în mare măsură politice. România nu a organizat niciodată alegeri parlamentare anticipate din 1989, iar acestea sunt, prin urmare, puțin probabile. Cu toate acestea, peisajul politic intern extrem de fragmentat înseamnă că nu este clar ce guvern se va forma după două încercări eșuate. Ipoteza noastră de bază este că un nou guvern se va forma după pauza de vară; un nou guvern trebuie să fie la locul său la începutul toamnei dacă un buget pe 2027 urmează să fie adoptat înainte de sfârșitul anului 2026. Deși volatilitatea politică va rămâne o caracteristică a peisajului politic al României pe termen previzibil, opinia noastră asupra capacității țării de a rămâne pe calea consolidării fiscale va fi o considerație-cheie de rating.

În ciuda reducerii deficitului ușor mai rapide decât se aștepta, povara dobânzilor României va continua să crească în anii următori, având în vedere nevoile ridicate de finanțare și prevalența finanțării bazate pe piață. Estimăm nevoile de finanțare (atât pentru finanțarea deficitului, cât și pentru refinanțarea datoriei) la aproximativ 12% din PIB în medie pe perioada 2026-28, iar randamentele medii ale datoriei românești au crescut semnificativ în ultimii doi ani. Considerăm că costurile cu dobânzile vor crește la 3,3% în 2028 de la 2,8% din PIB în 2025, față de 2,0% din PIB în 2023. Termenii concesionali ai împrumuturilor Security Action for Europe (SAFE) și Recovery and Resilience Facility (RRF) ajută la constrângerea creșterii poverii dobânzilor, dar nu o previn sub ipotezele noastre actuale privind ratele dobânzilor, având în vedere prevalența finanțării bazate pe piață. Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluțiile fiscale și politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale și dovezi de continuitate a politicilor ar putea susține un mediu de finanțare mai favorabil decât presupuneam în prezent, limitând deteriorarea accesibilității datoriei.

Ca urmare a deficitelor primare încă ridicate și a costurilor în creștere cu dobânzile, ne așteptăm ca povara datoriei să continue să crească, deși într-un ritm mai lent decât anticipam la momentul ultimei noastre ședințe de rating. Proiectăm că datoria va crește la 64,5% din PIB în 2028 de la 59,3% în 2025. Linia noastră de bază actuală presupune o reducere graduală suplimentară a deficitelor care stabilizează povara datoriei la aproximativ 66% din PIB până la sfârșitul acestui deceniu. Cu toate acestea, această așteptare este supusă unei incertitudini semnificative.

Justificarea menținerii ratingurilor Baa3

Menținerea ratingurilor Baa3 reflectă consolidarea fiscală realizată în 2025 și 2026 care, la rândul său, încetinește creșterea datoriei și a poverii dobânzilor României. După ce a depășit așteptările în 2025, în prima jumătate a anului 2026 eforturile de consolidare fiscală ale guvernului au depășit din nou în mod material așteptările noastre anterioare (și propriile ținte). Ne așteptăm acum ca deficitul de headline al României din 2026 să scadă semnificativ la 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale într-un an, datorită restrângerii cheltuielilor și a menținerii veniturilor în ciuda condițiilor macroeconomice dificile.

Menținerea este susținută, de asemenea, de potențialul solid de creștere al economiei, precum și de nivelurile relativ ridicate de avere. Aceasta reflectă, de asemenea, integrarea României în cadrele instituționale ale UE care oferă atât sprijin instituțional, cât și financiar. Totuși, puterea instituțiilor și a guvernanței României este încă oarecum mai slabă decât cea a omologilor de rating, în special din cauza provocărilor în domenii precum controlul corupției și eficacitatea politicii fiscale.

Profilul de credit al țării este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate ridicată la riscul de eveniment. Aceasta este determinată în mare măsură de expunerea elevată la riscul geopolitic din cauza proximității față de războiul din Ucraina, deși deficitele structurale mari ale contului curent reprezintă, de asemenea, o provocare materială de credit.

Considerente de mediu, sociale și de guvernanță (ESG)

Scorul de impact al creditului ESG al României de CIS-3 indică faptul că considerațiile ESG au un impact limitat asupra ratingului actual, cu potențial de impact negativ mai mare în timp. Aceasta reflectă o expunere moderată la riscuri sociale — în principal din cauza unei populații care îmbătrânește rapid, precum și a emigrării nete și a accesului mai slab la servicii de bază decât mulți omologi regionali. Reflectă, de asemenea, provocări de guvernanță în domenii precum controlul corupției și managementul politicii fiscale.

PIB pe cap de locuitor (baza PPP, US$): 48.724 (2025) (cunoscut și ca Venit pe Cap de Locuitor) Creșterea reală a PIB (% modificare): 0,7% (2025) (cunoscută și ca Creșterea PIB) Rata inflației (IPC, % modificare Dec/Dec): 8,6% (2025) Soldul financiar al Guvernului General/PIB: -7,9% (2025) (cunoscut și ca Sold Fiscal) Soldul Contului Curent/PIB: -7,9% (2025) (cunoscut și ca Sold Extern) Datoria externă/PIB: 62,6% (2025) Reziliența economică: baa2 Istoric de default: Cel puțin un eveniment de default (pe obligațiuni și/sau împrumuturi) a fost înregistrat din 1983.

La 4 august 2026, a fost convocată o ședință de rating pentru a discuta ratingul României, Guvernul. Principalele puncte ridicate în timpul discuției au fost: Puterea instituțiilor și a guvernanței emitentului nu s-a schimbat material. Guvernanța și/sau managementul emitentului nu s-au schimbat material. Puterea fiscală sau financiară a emitentului, inclusiv profilul datoriei sale, nu s-a schimbat material. Alte opinii ridicate au inclus: Fundamentalele economice ale emitentului, inclusiv puterea sa economică, nu s-au schimbat material. Riscul sistemic în care operează emitentul nu s-a schimbat material. Susceptibilitatea emitentului la riscuri de eveniment nu s-a schimbat material.

Factori care ar putea influența ratingurile

O creștere a ratingului este puțin probabilă având în vedere perspectiva negativă.

Perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă este clar că există încă un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal amplu dincolo de 2026 care controlează structural creșterea cheltuielilor și crește colectarea veniturilor. Această combinație de sprijin politic și schimbări fiscale structurale ar crește încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăți încrederea pieței și ar reduce costurile de finanțare, limitând astfel deteriorarea accesibilității datoriei. Semnale că acest sprijin există ar putea include adoptarea unui buget pe 2027 care reduce deficitul înainte de sfârșitul anului 2026, precum și adoptarea unei legi a salariilor publice care stabilizează și apoi reduce masa salarială a guvernului.

Presiunile de scădere asupra ratingului ar proveni dintr-un mediu politic și de elaborare a politicilor care este puțin probabil să fie propice susținerii unui efort fiscal amplu pe mai mulți ani. Aceasta, la rândul său, ar plasa costurile cu dobânzile și povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă constantă, anulând efectele pozitive ale reducerii deficitului observate în 2025 și 2026. O inversare a reformelor pozitive din punct de vedere al creditului care au fost adoptate în ultimii ani ar pune, de asemenea, presiune de scădere asupra ratingurilor.

O creștere semnificativă a riscului geopolitic provenind din războiul din Ucraina sau o presiune în creștere asupra finanțării deficitului elevat al contului curent al României ar adăuga, de asemenea, presiuni negative asupra ratingului"

Înainte de publicarea evaluării, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că în calcul sunt luate situația bugetară, stabilitatea politică și perspectivele economice pentru anii 2027–2028.

La 1 august, agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă. Calificativul menține România în categoria statelor recomandate investițiilor, însă indică în continuare riscuri legate de deficitul bugetar, creșterea datoriei publice și incertitudinea politică.

Citește și: Peste 3.800 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă de la începutul anului (ONRC)