Principalul partener pe care l-a avut România în anul 2024 cu ţările Mercosur a fost Brazilia, unde au ajuns 86,1% dintre exporturi și de unde au provenit 58,5% din importuri, conform unei analize realizate de Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Pentru a reliefa importanţa datelor statistice voi prezenta în cele ce urmează caracteristici generale ale schimburilor comerciale cu mărfuri ale României cu patru ţări din America de Sud (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) care fac obiectul acordului Mercosur. La nivelul anului 2024, exporturile şi importurile României cu aceste ţări au fost de dimensiuni mici.

Ponderea celor patru ţări în exporturile totale ale României a fost 0,27%, iar ale importurilor 0,33%. Activitatea de comerţ exterior în această regiune economică este realizată de firme cu un potenţial ridicat, acestea având o cotă importantă în exporturile şi importurile totale de mărfuri ale României (39% din exporturi, respectiv 22% din importuri).

Dintre cele patru ţări, Brazilia este partenerul cel mai important în schimburile comerciale externe ale României. Ponderea exporturilor României către această ţară a reprezentat 86,1% din exporturile către ţările Mercosur, respectiv 58,5% din cel al importurilor”, a scris președintele INS, în analiza „Rolul statisticii oficiale într-o societate democratică”, potrivit Agerpres.

Cele mai importante exporturi de mărfuri

Conform analizei, cele mai importante exporturi de mărfuri au fost din următoarele capitole de mărfuri: 84 - reactoare nucleare, cazane, maşini, aparate şi dispozitive mecanice; părţi ale acestora; 87 - vehicule terestre, altele decât materialul rulant de cale ferată şi tramvai; părţi şi accesorii ale acestora; 85 - maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de televiziune de înregistrat sau de reprodus imagine şi sunet; părţi şi accesorii ale acestor aparate; 40 - cauciuc şi articole din cauciuc; 72 - fontă, fier şi oţel.

„În cazul exporturilor, menţionăm un grad ridicat de concentrare la nivelul firmelor: un număr de 13 firme a realizat 75% din exporturile României în această regiune economică. Dintre cele mai importante 20 de firme care exportă în cele patru ţări (care deţin 80% din exporturile României în această regiune economică), trei dintre acestea depăşesc 50% din activitatea lor de export, iar două sunt cu capital românesc, având 89%, respectiv 100% din exportul lor total.

Cele mai importante importuri sunt din următoarele capitole de mărfuri: 23 - reziduuri şi deşeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale; 24 - tutun şi înlocuitori de tutun prelucraţi; produse, care conţin sau nu nicotină, destinate inhalării fără ardere; alte produse care conţin nicotină destinate absorbţiei nicotinei în corpul uman; 86 - vehicule şi echipamente pentru căile ferate sau similare şi părţi ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare a traficului; 47 - pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile (deşeuri şi maculatură); 9 - cafea, ceai, mate şi mirodenii”, a adăugat preşedintele INS.

Conform acestuia, gradul de concentrare la importul de mărfuri este mai redus decât la exportul de mărfuri. Un număr de 20 de firme realizează 80% din volumul importurilor de mărfuri din cele patru ţări. Dintre acestea, şapte sunt specializate în importul de produse din aceste ţări, iar cota de piaţă a acestora este în jur de 40%.

Președintele INS susţine că o analiză amănunţită a datelor statistice ce sunt culese în fiecare lună de statistica oficială poate scoate în evidenţă o pleiadă de caracteristici importante în evaluarea comerţului exterior al României cu ţări din Mercosur.

„Într-o lume dinamică informaţia este esenţială pentru luarea unei decizii corecte la nivel micro sau macroeconomic. Statistica oficială din fiecare ţară oferă date statistice care au o caracteristică cu totul aparte în raport cu alte tipuri de date, aceea a comparabilităţii la nivel internaţional.

Rolul statisticii oficiale din fiecare ţară este unul esenţial, nu numai pentru asigurarea seturilor de date pentru fundamentarea de politici publice, dar, în egală măsură, şi pentru informarea publicului larg asupra aspectelor vieţii economice şi sociale. Prin datele statistice, societatea civilă poate evalua calitatea deciziilor luate la nivel macro sau microeconomic şi poate astfel, defini o perspectivă asupra evoluţiilor din societate.

Statistica oficială este una dintre componentele esenţiale ale unei societăţi democratice. Mai mult, la nivel mondial prin datele statistice publicate de oficiile naţionale de statistică, în baza unui calendar bine stabilit, se conturează o imagine a economiei şi societăţii dintr-o ţară”, a menţionat Tudorel Andrei.

El a precizat că date statistice, precum Produsul Intern Brut (PIB), Indicele Preţurilor bunurilor de consum (IPC), deficitul balanţei comerciale externe cu bunuri, deficitul bugetar, etc. sunt urmărite cu multă atenţie de mediul economic de la nivel internaţional.

„Cele mai multe date statistice publicate de oficiile de statistică devin în scurt timp informaţii publice ce pot naşte comentarii diverse asupra stării economice dintr-o ţară. Nu întâmplător, în procesul de pregătire a aderării României la OCDE, domeniul statistic a fost evaluat cu multă atenţie de experţi internaţionali, fiind unul dintre domeniile prioritare ale acestui proces.

În Recomandările formulate de experţi OCDE pentru consolidarea sistemului statistic, asigurarea de resurse umane, financiare şi tehnice adecvate şi sustenabile este scoasă în evidenţă precum una dintre cele mai importante priorităţi.

Dacă în prezent, prin legea salarizării unice 153/2017 poziţia de funcţie publică atribuită statisticii oficiale este printre cele mai neatractive din administraţia publică, se recomandă ca, prin noua lege a salarizării, statistica (INS) să beneficieze de o grilă de salarizare proprie astfel încât aceasta să permită menţinerea şi atragerea de personal la nivelul cerinţelor şi importanţei statisticii oficiale într-un stat democratic modern.

Datele statistice se transformă în informaţii prin cele mai diverse canale, dar toate acestea ajută la îmbogăţirea cunoaşterii unui fenomen numai în măsura în care există interes şi ştiinţă pentru analiza în profunzime a unei întregi serii de date”, a mai scris președintele INS.

Citește și: Foie gras-ul devine interzis în Brazilia, provocând nemulțumirea Franței