Unii membri ai Parlamentului European s-au declarat profund nemulțumiți de propunerea Comisiei Europene privind bugetul multianual al Uniunii Europene (Cadrul Financiar Multianual – MFF).

Informațiile oferite de comisarul pentru Buget, Piotr Serafin, în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru Bugete (BUDG) din Parlamentul European, au fost considerate nesatisfăcătoare de majoritatea eurodeputaților.

„Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a susținut o conferință de presă și a oferit presei mai multe informații decât nouă”, a spus eurodeputatul belgian Johan Van Overtveldt, președintele comisiei BUDG, citat de Euronews.

Unii dintre colegii săi au subliniat lipsa cifrelor concrete, a documentelor oficiale și a materialelor explicative din partea executivului comunitar, necesare pentru pregătirea discuțiilor următoare.

Comisarul Piotr Serafin a recunoscut nemulțumirea și a explicat că a părăsit mai devreme reuniunea de decizie a Comisiei tocmai pentru a fi prezent în Parlament și a prezenta mai întâi acolo propunerea, „în semn de recunoaștere a rolului Parlamentului”.

Eurodeputații au criticat și conținutul propunerii, care prevede un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, reprezentând 1,26% din venitul național brut al UE.

„Cu siguranță nu este un <<buget istoric>>, așa cum încearcă Comisia Europeană să-l prezinte. Este la același nivel cu bugetul UE din ultimii 7 ani”, a spus Siegfried Mureșan, unul dintre raportorii MFF din partea Partidului Popular European (PPE), într-o conferință de presă.

„Încercarea Comisiei de a ne convinge că acest buget este o creștere semnificativă este înșelătoare. Creșterea vine doar din ajustarea la inflație și din faptul că trebuie să rambursăm fondul Next Generation EU”, a adăugat el, referindu-se la fondurile excepționale pentru redresare post-pandemie.

La fel ca alți colegi, Siegfried Mureșan a subliniat că cerințele-cheie ale Parlamentului au fost ignorate. Una dintre cele mai controversate prevederi este legată de așa-numitele „Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale”, prin care ar urma să fie distribuite fondurile europene.

Această opoziție față de planurile naționale a fost întărită de o declarație comună a liderilor principalelor grupuri din majoritatea centristă a Parlamentului – PPE, Socialiștii & Democrații (S&D), Renew Europe și Verzii/EFA, care consideră că aceste planuri ar oferi mai multă putere statelor membre să trateze direct cu Comisia, eludând rolul Parlamentului.

„Parlamentul European nu va accepta nicio reducere a supravegherii parlamentare și a controlului democratic legitim asupra cheltuielilor UE”, se arată în declarație.

O altă problemă sensibilă este comasarea fondurilor de coeziune cu cele agricole, aspect față de care mulți eurodeputați cer o linie bugetară și o bază juridică separate.

Mai bine primită a fost propunerea privind „resursele proprii” – taxe colectate la nivelul UE, care ar urma să genereze anual 58,5 miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Mai mulți europarlamentari au susținut ideea majorării veniturilor prin accize pe tutun și prin impozitarea companiilor cu venituri anuale nete de cel puțin 100 de milioane de euro.

Adoptarea MFF necesită nu doar acordul unanim al statelor membre, ci și consimțământul Parlamentului European, care trebuie să aprobe textul final cu o majoritate.

În acest moment, raportorii amenință că Parlamentul ar putea refuza chiar intrarea în negocieri. Ar putea fi adoptată o rezoluție prin care se cere Comisiei să retragă propunerea și să vină cu o nouă bază de discuție.

Totuși, acest scenariu ar fi o soluție de ultim resort, după cum a declarat pentru Euronews Carla Tavares, co-raportoare din partea Socialiștilor și Democraților. „Vrem să punem presiune și să colaborăm cu Comisia pentru a găsi un compromis acceptabil pentru toți”, a adăugat ea.

Citește și: Statele UE consideră inacceptabile taxele vamale anunţate de Donald Trump