Întârzierea refacerii stocurilor europene de gaze naturale, combinată cu prețurile apropiate de niveluri record ale motorinei și ale altor produse petroliere rafinate, a amplificat presiunile asupra guvernelor, care încearcă să limiteze nemulțumirea publică și ascensiunea extremei drepte.

Potrivit Reuters, problema este deosebit de acută în Germania, cea mai mare economie europeană, unde partidul Alternativa pentru Germania, AfD, a câștigat săptămâna trecută alegerile într-un land, cu un program care cere pace cu Moscova și restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine.

Un nou avans al AfD la alegerile regionale din acest weekend ar spori presiunile asupra cancelarului conservator Friedrich Merz, care analizează variantele unor măsuri costisitoare pentru reducerea prețurilor carburanților.

Depozitele europene de gaze, menite să atenueze șocurile de aprovizionare și de preț în lunile de iarnă, când cererea atinge nivelul maxim, sunt pline în proporție de 69%. Nivelul este sub media de 85% înregistrată în aceeași perioadă a ultimilor cinci ani, potrivit organizației de profil Gas Infrastructure Europe.

Germania și Țările de Jos, care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a blocului comunitar, au rămas mult în urmă. Prețurile ridicate ale energiei, provocate de perturbările asociate războiului SUA și Israelului cu Iranul, au descurajat companiile private să cumpere, iar guvernele să impună respectarea țintelor naționale de umplere a depozitelor.

Potrivit analiștilor, calculele s-au bazat pe presupunerea că războiul din Iran, început la sfârșitul lunii februarie, se va încheia rapid, prețurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile celui mai important combustibil al Europei la prețuri accesibile.

Acest pariu pare tot mai nesigur.

„Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor sporește presiunea asupra prețurilor, pe măsură ce se apropie vârful consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Comparativ cu șocul prețurilor energiei din perioada în care Rusia a început invazia Ucrainei, în 2022 — determinând Europa să renunțe treptat la gazele rusești și să introducă ținte de stocare pentru sezonul de încălzire —, situația economică actuală este, în anumite privințe, mai puțin critică.

Țările și-au diversificat sursele de energie, iar o piață a muncii mai puțin dinamică a redus capacitatea angajaților de a solicita majorări salariale, contribuind la temperarea inflației.

Guvernele speră însă în continuare la o iarnă blândă. Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile săptămâna trecută, iar responsabilii săi au avertizat că ar putea fi necesară o nouă creștere dacă presiunile generate de prețurile energiei nu se vor diminua.

Pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, prețurile mondiale ale petrolului au depășit 100 de dolari pe baril. În Uniunea Europeană, benzina este cu 24% mai scumpă decât în urmă cu un an, iar motorina cu 38%, creșterea fiind determinată parțial și de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești. Costurile combustibilului pentru aviație au crescut cu peste 100%.

Prețul de referință al gazelor se situează la 81 de euro, echivalentul a 93 de dolari, pe megawatt-oră, cu 150% peste nivelul de acum un an și peste cel prevăzut în scenariul „advers” al BCE. Riscurile indică mai degrabă noi creșteri.

În funcție de vreme, prețul ar putea ajunge chiar la 100 de euro/MWh, potrivit Morgan Stanley.

„Să te bazezi pe vreme pentru securitatea aprovizionării este un pariu riscant”, au afirmat analiștii băncii.

Alți analiști au avertizat că există riscul reducerii stocurilor și al menținerii prețurilor la niveluri ridicate.

„Chiar și într-o iarnă cu temperaturi scăzute normale, nu neapărat într-una extrem de friguroasă, stocurile ar putea fi puternic diminuate”, a declarat Jack Sharples, de la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.

Necesitatea ulterioară de a reface stocurile în 2027 prin importuri ar putea menține presiunea pe piețele gazelor naturale lichefiate timp de mai multe luni după iarnă.

Șocurile de pe piața gazelor pot avea efecte deosebit de persistente

Un asemenea rezultat ar fi o veste deosebit de proastă pentru economie.

Un studiu publicat în iunie de Banca Italiei a constatat că, în timp ce șocurile petroliere tind să genereze episoade de inflație de scurtă durată, șocurile de pe piața gazelor produc efecte mai puternice și mult mai persistente, care se transmit inflației de bază, urmărită îndeaproape de BCE.

Din acest motiv, investitorii financiari consideră că BCE va fi nevoită să majoreze dobânzile de încă trei sau patru ori, până la un nivel care să frâneze semnificativ creșterea economică. Costurile mai mari ale împrumuturilor ar limita consumul și ar descuraja investițiile.

„Atenția mea este acum îndreptată mai puțin spre prețurile petrolului și carburanților și tot mai mult spre cele ale gazelor și electricității”, a declarat Peter Kazimir, membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Economiștii consideră că sectoarele cele mai vulnerabile vor fi probabil transportul aerian, industria chimică, industria auto și cea a materialelor de construcții. În schimb, companiile energetice, furnizorii de utilități și băncile ar putea ieși, per ansamblu, în câștig, chiar dacă dobânzile mai mari tind să frâneze creșterea creditării.

Pe măsură ce guvernele sunt supuse unor presiuni tot mai mari pentru a atenua costurile energiei, Germania este deosebit de expusă din cauza ponderii ridicate a industriei sale mari consumatoare de energie.

Alte țări sunt vulnerabile deoarece situația precară a finanțelor publice le limitează capacitatea de intervenție.

Coaliția conservatoare aflată la guvernare în Italia, care se situează în urma adversarilor în sondaje, a anunțat în această săptămână că va elimina, de anul viitor, taxa auto pentru 14,5 milioane de mașini și motociclete. Măsura ar costa peste două miliarde de euro și se adaugă unei reduceri a accizei la motorină care a costat deja 2,8 miliarde de euro.

Astfel de măsuri pot calma nemulțumirea imediată a populației, dar, pe termen lung, vor amplifica datoriile deja în creștere ale Italiei și ale altor guverne.

„Măsurile generale, de care beneficiază toată lumea, inclusiv cei care nu au nevoie de ele, reprezintă o economie iluzorie”, le-a declarat marți jurnaliștilor ministrul francez al Finanțelor. „De ce? Pentru că, în cele din urmă, va trebui să le finanțăm”, a adăugat Roland Lescure.