Țările europene nu se vor confrunta cu lipsuri de antibiotice în această iarnă, dă asigurări Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) după mai mulți ani în care aprovizionarea a fost limitată în lunile reci.

În ianuarie 2024, 19 țări din Spațiul Economic European (SEE) s-au confruntat cu lipsuri ale tratamentelor specifice bolilor care apar în sezonul rece, iar 11 dintre ele au înregistrat penurii critice, situație care nu este anticipată anul acesta.

Potrivit agenției, utilizarea antibioticelor a rămas relativ stabilă între iernile 2024 și 2025, iar în prezent nu există riscuri de întrerupere a aprovizionării.

Amoxicilina, unul dintre cele mai utilizate antibiotice, a fost greu de procurat începând din 2022 până în iunie anul trecut, când EMA a eliminat-o de pe lista de monitorizare a medicamentelor deficitare și a retras recomandările aferente.

De marți, 36 de medicamente se află în situație de deficit în Uniunea Europeană, potrivit EMA, care monitorizează disponibilitatea lor. Dar niciunul dintre acestea nu este antibiotic, iar multe nu sunt destinate utilizării generale, incluzând medicamente chimioterapice și antipsihotice pentru care există alternative, notează Euronews.

Totuși, lipsa medicamentelor rămâne un posibil risc în interiorul Uniunii Europene.

Un raport recent al Curții Europene de Conturi arată că penuriile de medicamente sunt o problemă cronică în UE, atingând niveluri record în 2023 și 2024.

O penurie poate avea numeroase cauze, inclusiv o creștere bruscă a cererii, dar adesea este rezultatul unei perturbări în lanțul de aprovizionare.

Pandemia de Covid a evidențiat vulnerabilitățile și riscurile provocate de întreruperile exporturilor, subliniind necesitatea unui lanț de aprovizionare mai rezilient.

Format din 27 de țări, blocul comunitar rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active (API) din străinătate, în principal din India și China.

Un raport al Centrului Wilfried Martens pentru Studii Europene estimează că până la 80% din API-urile folosite în Europa și aproximativ 40% din medicamentele finite vândute în regiune provin din aceste două țări.

Critical Medicines Alliance – un organism european care analizează vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare – identifică drept factori principali ai acestei dependențe: costurile reduse de producție, standardele de reglementare mai puțin stricte și strategiile constante de investiții din aceste țări.

În același timp, producția europeană de ingrediente active a scăzut de la 53% la începutul anilor 2000 la mai puțin de 25% în prezent, avertiza Enrico Letta într-un raport publicat anul trecut.

O nouă strategie pentru gestionarea medicamentelor

În ultimii ani, abordarea penuriilor de medicamente a devenit o prioritate pe agenda UE.

Recent adoptatul Critical Medicines Act urmărește consolidarea securității aprovizionării și disponibilității medicamentelor critice, oferind prioritate furnizorilor din UE la achizițiile publice.

Actul vizează în special medicamentele esențiale din lista europeană a produselor medicamentoase critice pentru 2023, întocmită de EMA. Se concentrează pe medicamente utilizate în tratarea unor afecțiuni grave sau pentru care există puține alternative.

Noua propunere urmărește stimularea investițiilor în producția de medicamente esențiale și ingrediente cheie în interiorul UE, reducând dependențele externe.

O măsură importantă introdusă de propunere este principiul „Buy European”, care stabilește criterii de achiziții publice ce prioritizează securitatea aprovizionării în fața prețului.

În practică, atunci când sunt identificate vulnerabilități ale lanțului de aprovizionare sau dependența de o singură țară terță, autoritățile UE vor aplica – acolo unde este justificat – cerințe de achiziție care favorizează furnizorii ce produc o proporție semnificativă din aceste medicamente critice în interiorul Uniunii.

UE are, de asemenea, propria listă de medicamente critice, incluzând produse considerate cu risc ridicat de indisponibilitate.

Un tratament poate fi inclus pe această listă din cauza unor probleme de producție, a unei creșteri bruște a cererii sau a deciziei producătorului de a-l retrage de pe piață, orice factor care limitează aprovizionarea, temporar sau permanent.

Totuși, raportul auditorilor europeni a concluzionat că încă nu există un cadru practic de abordare a acestei probleme, iar instrumentele necesare se află într-un stadiu foarte incipient.

Citește și: Aflate pe lista de așteptare, zeci de cazuri medicale din România vor primi finanțare pentru tratament în străinătate