Șefa CNAS, despre digitalizarea biletelor de trimitere și a concediilor medicale: Tranziția de la documentele pe hârtie va dura 6 luni
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că reforma va permite o gestionare mai eficientă a programărilor pentru consultații, analize și investigații.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 18 Noiembrie 2026, 09:43 • Actualizat: 18 Noiembrie 2026, 10:03
Biletele de trimitere, scrisorile medicale, concediile medicale și documentele de externare vor putea fi gestionate electronic, începând cu 1 ianuarie 2027, prin noua platformă informatică a asigurărilor de sănătate.
Sistemul va funcționa în paralel cu documentele pe hârtie timp de 6 luni, pentru a permite adaptarea pacienților și a medicilor, a anunțat președinta interimară a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate într-un interviu acordat Radio România Actualități.
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că digitalizarea va simplifica accesul la serviciile medicale și va permite o gestionare mai eficientă a programărilor pentru consultații, analize și investigații.
Medicii vor putea accesa documentele direct în sistem, pe baza codului numeric personal al pacientului, fără să mai fie necesară utilizarea formularelor tipizate și a imprimantelor speciale.
Totodată, un bilet de trimitere utilizat pentru o programare va fi blocat automat, astfel încât să nu poată fi folosit simultan la mai mulți furnizori de servicii medicale.
Investiție de aproape 100 de milioane de euro și 6 luni de tranziție
Larisa Mezinu-Bălan a precizat că modernizarea platformei informatice a presupus investiții de aproape 100 de milioane de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit acesteia, sistemul a fost dotat cu echipamente și soluții software de ultimă generație, iar funcționalitățile sunt deja testate și pilotate.
Pentru a preveni dificultățile întâmpinate în trecut la utilizarea platformelor informatice din sănătate, CNAS va menține, timp de șase luni de la lansare, posibilitatea folosirii documentelor pe hârtie.
„Ne-am propus să funcționăm în paralel, adică o perioadă de tranziție de șase luni în care aceste bilete de trimitere, concedii medicale, scrisori medicale, externări din spital vor funcționa atât structurat electronic în platformă, cât și va fi păstrată această posibilitate de a le utiliza și pe cele tipizate pe hârtie”, a explicat reprezentanta CNAS.
Cardul de sănătate nu dispare, iar cartea electronică de identitate va putea fi folosită la medic
O altă schimbare vizează utilizarea cărții electronice de identitate pentru validarea serviciilor medicale.
Președinta interimară a CNAS a subliniat că actualele carduri naționale de sănătate nu vor fi eliminate.
Cartea electronică de identitate va reprezenta o modalitate suplimentară de autentificare și semnare a serviciilor medicale, putând fi utilizată la medicul de familie, la specialist sau în spital.
CNAS intenționează să finalizeze implementarea acestei funcționalități până la sfârșitul lunii noiembrie, urmând să anunțe ulterior perioada de tranziție.
Persoanele care nu doresc să obțină o carte electronică de identitate vor putea utiliza în continuare cardul național de sănătate.
Hartă digitală a clinicilor și laboratoarelor, finalizată până la sfârșitul anului
CNAS pregătește și o hartă electronică a furnizorilor de servicii medicale aflați în contract cu sistemul public de asigurări de sănătate.
Aceasta ar urma să fie disponibilă până la sfârșitul anului 2026 și va permite pacienților să identifice mai ușor cabinetele, clinicile și laboratoarele la care pot beneficia de servicii decontate.
În 2027, instituția intenționează să introducă și informații privind disponibilitatea fondurilor pentru analize și investigații.
„Pentru anul 2027, prioritatea noastră este să o populăm pe această hartă și cu informații referitoare la plafon, dacă un furnizor mai are sau nu plafon”, a declarat Larisa Mezinu-Bălan.
Oficialul a explicat că unele clinici și laboratoare foarte cunoscute își epuizează fondurile pentru mai multe luni în avans, în timp ce alți furnizori, mai puțin promovați, ar putea reprezenta alternative pentru pacienți.
Ea a subliniat că furnizorii aflați în contract cu casele de asigurări trebuie să îndeplinească cerințele de autorizare și acreditare aplicabile.
Consultații multidisciplinare decontate pentru pacienții oncologici, inclusiv cei neasigurați
O altă modificare importantă pregătită prin actualizarea contractului-cadru privește îngrijirea pacienților diagnosticați cu cancer.
CNAS intenționează să deconteze și să remunereze mai bine consultațiile oncologice multidisciplinare, cunoscute drept tumor board, în cadrul cărora specialiști din mai multe domenii stabilesc împreună conduita terapeutică.
Aceste servicii vor putea fi acordate atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate, în cazul acestora din urmă finanțarea urmând să provină de la bugetul de stat.
Scopul măsurii este reducerea timpului necesar pentru stabilirea tratamentului și facilitarea accesului la intervenții chirurgicale și terapii medicamentoase.
„Pacientul are acces mai repede la tratamente chirurgicale și medicamentoase atât de necesare atunci când se confruntă cu un astfel de diagnostic. Deci, timpul contează”, a subliniat președinta interimară a CNAS.
Aproape 3 milioane de români nu au asigurare de sănătate
În cadrul interviului, Larisa Mezinu-Bălan a atras atenția și asupra numărului ridicat al persoanelor neasigurate.
Potrivit datelor CNAS, la sfârșitul anului 2025, aproximativ 15,3% din populația rezidentă a României, respectiv 2,9 milioane de persoane, nu beneficiau de asigurare de sănătate.
Reprezentanta instituției a precizat că peste 95% dintre persoanele identificate în această categorie au sub 60 de ani.
Ea a ridicat problema posibilelor venituri nedeclarate sau a unor mecanisme de optimizare fiscală, subliniind însă că situația trebuie clarificată împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
CNAS intenționează să inițieze discuții oficiale cu autoritatea fiscală pentru a analiza situația persoanelor neasigurate și aplicarea obligațiilor de contribuție, potrivit RRA.
Larisa Mezinu-Bălan a precizat că, în statisticile instituției, ar putea figura și persoane plecate din România sau asigurate în alte state europene.
Pacienții vor putea semnala servicii medicale decontate fără să fi fost efectuate
Platforma eSănătateaMea oferă utilizatorilor posibilitatea de a consulta istoricul serviciilor medicale decontate pe numele lor, inclusiv consultațiile, spitalizările, investigațiile și rețetele.
Sistemul conține informații despre serviciile accesate în ultimii zece ani, fără să includă rezultatele efective ale analizelor și investigațiilor, care aparțin dosarului electronic de sănătate.
Pacienții care identifică servicii sau rețete înregistrate fără știrea lor pot semnala situațiile către casa de asigurări de sănătate.
Potrivit reprezentantei CNAS, această funcționalitate reprezintă și un instrument de prevenire și identificare a fraudelor din sistem.
Accesul la platformă presupune utilizarea unei identități digitale certificate, pentru protejarea informațiilor medicale sensibile.
Digitalizarea documentelor medicale, extinderea posibilităților de programare și transparentizarea fondurilor disponibile pentru investigații reprezintă principalele obiective anunțate de CNAS pentru perioada următoare, cu scopul de a simplifica relația dintre pacienți, medici și sistemul public de asigurări de sănătate.
Precizările șefei CNAS, la Apel matinal
"Este o schimbare importantă în modul de utilizare a biletelor de trimitere. Iată, o dată utilizate în spaţiu digital, ne ajută cumva mai bine să gestionăm programarea pacientului atât pentru consultaţii, cât şi pentru analize şi investigaţii. Şi, desigur, este importantă şi pentru medici în egală măsură, pentru că nu vor mai fi nevoiţi să utilizeze imprimante speciale, care vin cu costuri suplimentare de mentenanţă şi de toner special, este o imprimantă numită imprimantă cu ace, care permite, astăzi, tipărirea pe biletul de trimitere sau pe concediu medical într-un mod special, aceste informaţii necesare pentru investigaţii sau pentru consult de specialitate"
"Platforma informatică a fost modernizată şi astăzi conţine elemente hardware, dar şi software de ultimă generaţie. Au fost investiţi aproape 100 de milioane euro din PNRR şi nu ne aşteptăm să nu funcţioneze. Mai mult decât atât, noi am testat utilizarea şi acum o şi pilotăm pentru a ne asigura că funcţionează în mediul de producţie şi de la 1 ianuarie, o dată lansată, ne-am propus să funcţionăm în paralel, adică o perioadă de tranziţie de şase luni în care aceste bilete de trimitere, concedii medicale, scrisori medicale, externări din spital, vor funcţiona atât structurat electronic în platformă, cât şi va fi păstrată această posibilitate de a le utiliza şi pe cele tipizate pe hârtie, astfel încât tranziţia să fie cât mai lină pentru pacient şi în egală măsură pentru medici"
"Cumva le dau dreptate medicilor, instruirea pentru utilizarea noii platforme a venit o dată cu lansarea ei. Adică lansarea s-a întâmplat la 1 septembrie, anul curent, şi imediat în săptămâna aceea, în prima săptămână din septembrie, şi în a doua săptămână din septembrie au fost instruiţi privind înrolarea în această platformă şi programarea. Este drept că platforma le-a fost prezentată reprezentanţilor din Colegiul Medicilor din România, reprezentanţilor asociaţiilor de profil şi a patronatelor de profil, dar le-a fost prezentată într-o manieră demo, un videoclip cât să înţeleagă despre ce este vorba şi de ce este utilă pentru cetăţeni. Sigur, în momentul în care am intrat în producţie, am utilizat-o cu toţii live şi cred că cel mai mare impediment cu care ne-am confruntat a fost cel de înrolare, de autentificare în platformă, pentru că, vedeţi dumneavoastră, doar cei care au astăzi o identitate digitală, certificată de o autoritate din România, şi aceea este ADR, Autoritatea de Digitalizare din România, se pot autentifica în platformă. De ce? Este simplu! Răspunsul, acolo circulă informaţii extrem de sensibile. Fiecare pacient îşi regăseşte întregul parcurs din ultimii 10 ani în sistemul de asigurări sociale de sănătate, consultaţii la medicul de familie, în ambulatoriul de specialitate, analize de laborator, investigaţii, când s-au întâmplat, nu efectiv rezultatele la analize şi la investigaţii, acelea sunt în dosarul electronic de sănătate, nu este dosarul electronic aici în platformă. Aici este cumva istoricul de sănătate, mai exact, fiecare consultaţie datată şi cu numele furnizorului, care a fost decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Şi atunci era nevoie, şi e nevoie în continuare, să menţinem aceste layere de securitate la cel mai înalt nivel"
"Nu renunţăm la cardurile naţionale de sănătate în totalitate. În schimb, implementăm o nouă cheie de semnare, alături de cardul naţional de sănătate, carte electronică de identitate, care conţine inserat şi acest card naţional de sănătate. Dar eu cred că e benefic pentru cetăţean, pentru că, iată, nu stai cu mai multe plastice în buzunar şi cu grija lor, în buletinul actual, care se numeşte carte electronică de identitate, avea şi cardul naţional inserat. Buletinul acesta, plastic mult mai micuţ, arată ca un card bancar, este introdus în cititor la medicul de familie, specialist, la spital şi are aceeaşi cheie ca şi cardul naţional de sănătate şi anume, semnarea servicilor sau investigaţiilor cu cardul, pentru a autentifica că persoana a primit acele servicii. Deci este o cheie în plus, nu renunţăm la cardul naţional de sănătate. Va fi şi o perioadă tranzitorie, de utilizare a ambelor chei. Sperăm ca la finalul lunii, această cheie în plus să fie implementată complet, după care vom comunica care este perioada tranzitorie şi, sigur, pentru persoanele care refuză să îşi emită un astfel de buletin electronic, vom utiliza în continuare cardul naţional de sănătate. Nu este niciun impediment, cetăţeanul decide ce instrument utilizează"
"Pacienţii oncologici şi nu numai, pentru că forma actualizată conţine modificări multiple pentru toţi pacienţii, dar în mod particular, pentru că m-aţi întrebat de pacienţii oncologici, vă pot spune că introducem îngrijirea multidisciplinară, mai exact, decontăm şi incentivăm corect consultaţiile oncologice multidisciplinare de tip tumor board. Acest serviciu va putea fi acordat atât pacienţilor asiguraţi, cât şi neasiguraţi - şi trebuie să fac o precizare, pentru pacienţii neasiguraţi plata vine de la bugetul de stat - iar după cum mulţi dintre noi ştim, pe lângă specialistul oncologic, acest tumor board trebuie să conţină şi medici de altă specialitate. Iată, când vorbim de un cancer pulmonar, de exemplu, trebuie să fie şi medicul pneumolog, trebuie să fie şi un medic chirurg şi aşa mai departe. Şi atunci, ideal, pentru a răspunde proactiv nevoii din piaţă, este să plătim mai bine acest tumor board, de ce? Pacientul are acces mai repede la tratamente chirurgicale şi medicamentoase atât de necesare atunci când se confruntă cu un astfel de diagnostic. Deci, timpul contează!"
"Situaţia este în felul următor - şi înainte de a vă spune despre plafon şi despre ce ne propunem cu această hartă electronică, trebuie să vă spun un lucru. Noi toţi trebuie să lucrăm la această schimbare de mentalitate şi să ne obişnuim că atunci când nu este o problemă acută de sănătate, nu e o complicaţie care ne pune în pericol sănătatea, să ştim că putem apela la această programare. Şi, iată, biletele de trimitere pentru consultaţie de tip, sau management de caz, cum îi spunem noi, deci o consultaţie pentru un pacient cronic, au o valabilitate de 90 de zile, deci de trei luni. Şi biletele pentru investigaţie, la fel. De ce? Pentru că pentru un pacient cronic nu ne aşteptăm ca boala să se complice într-un termen foarte scurt şi atunci este ideal să apeleze la acest mecanism de programare. Pe de altă parte, noi ştim că există furnizori de analize medicale, de analize de înaltă performanţă, care astăzi sunt extrem de aglomeraţi. De ce? Pentru că îşi fac o reclamă foarte bună, pentru că îi vedem la televizor, îi vedem pe bannere în oraş şi atunci noi toţi apelăm la aceşti furnizori cu prioritate. Evident că treaba cu programarea, că e un medic foarte bun şi despre care citim pe forum, sau că este un furnizor privat care este extrem de cunoscut de CT şi de RMN, apelăm la aceştia. Evident că furnizorul îşi programează singur, pe întreaga perioadă de program cu Casa de Asigurări de Sănătare, aceste consultaţii şi aceste investigaţii. Este obligaţia furnizorului. Noi nu ştim de fiecare dată cum sunt aceste programări planificate şi e drept că sunt furnizori care în avans, pe următoarele trei luni, şi-au consumat plafonul. Aşadar, ce ne propunem este să introducem această hartă, astfel încât pacienţii să vadă toţi furnizorii din contract cu Casa, deci toţi furnizorii din sistemul de asigurări sociale de sănătate şi să ştie că pot apela şi la alţii care nu-şi fac aşa o reclamă pe toate canalele. Şi noi vrem să mai semnalăm un lucru: să aibă încredere că aceşti furnizori acordă servicii de calitate, pentru că în contract cu casele teritoriale, ajung doar furnizorii care sunt autorizaţi de Direcţia de Sănătate Publică şi acreditaţi, în mod particular când vorbim de investigaţii medicale şi de analize, de către o autoritate în România. Se numeşte RENAR şi acreditează calitatea analizelor medicale această autoritate. Prin urmare, nu există niciun risc dacă furnizorul este mai mic şi nu este atât de cunoscut când vorbim despre analize decontate în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Revenind la întrebarea dumneavoastră, harta ne propunem să o finalizăm până la finalul anului, să vedem acolo pe lângă ambulatoriul de specialitate şi paraclinicul, iar pentru anul 2027, prioritatea noastră este să o populăm pe această hartă şi cu informaţii referitoare la plafon, dacă un furnizor mai are sau nu plafon"
"Platforma aceasta, eSantateaMea, conţine în interior o serie de informaţii relevante - reţetele emise pentru noi şi decontate de asigurarea socială de sănătate, investigaţiile, când le-am efectuat, nu ce conţin - răspunsul şi rezultatul - şi consultaţiile, inclusiv spitalizările, când le-am efectuat şi la ce furnizor. Şi atunci, dacă noi vedem că în platformă sunt nişte elemente pe care nu le cunoaştem, putem semnala printr-un mecanism simplu Casa de Asigurări de Sănătate că sunt astfel de înregistrări pentru care statul a decontat nişte sume de bani şi noi nu am beneficiat de ele. Este un mecanism de tip antifraudă şi ne bazăm pe cetăţeni să ne semnaleze când identifică astfel de informaţii"
"Din analiza noastră rezultă că la finalul anului trecut, 15,3% din populaţia rezidentă erau persoane neasigurate. Iată, persoanele neasigurate ştim cu toţii că au acces la unităţile de primiri urgenţe, au acces la pachetul minimal de asigurări de sănătate şi aici aş veni eu cu o distincţie importantă: persoanele neasigurate au şi posibilitatea să plătească asigurarea socială de sănătate, doar că acest mecanism în prezent este unul voluntar şi am atras atenţia că un mecanism voluntar contravine legii pe care o avem în vigoare. Legea spune că orice persoană din România care are reşedinţă pe teritoriul României, indiferent de cetăţenie, trebuie să fie asigurată în sistemul obligatoriu social de sănătate. Aşadar, aceşti neasiguraţi, identificând în cifrele noastre cine ar fi ei, observăm că nu sunt persoane vârstnice, care nu au un venit, observăm că nu sunt persoane, una din cele 23 de categorii de persoane care sunt scutite de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate. Sunt minorii, sunt pensionarii, persoane cu dizabilităţi, femeile însărcinate sau lăuze, şomerii pentru care ştim sigur că se plăteşte în continuare prin reţinere la sursă a contribuţiei de asigurări de sănătate. Aşadar, aceste persoane, din cifrele pe care le deţinem noi, în proporţie de mai mult de 95%, au sub 60 de ani, sunt persoane active, care, sigur, că au o formă de venit, adică nu ai cum să trăieşti, vă daţi seama, 2,9 milioane fără o formă de venit. Deci fie realizează, şi aici există suspiciunile reale, nu poate că realizează venituri la gri sau au găsit o formă de optimizare fiscală. Lucrul acesta ar trebui să ni-l lămurească autoritatea din domeniu, iar instituţia care se ocupă cu colectarea este ANAF-ul, şi tocmai de aceea i-am rugat pe colegii de la ANAF, momentan informal, dar o să facem şi oficial acest demers, să vină la o discuţie şi să ne lămurim. Vedeţi dvs., asigurarea este obligatorie şi acum există această chestiune de inechitate, adică, vedeţi, pensionarii pentru contravaloarea din pensie de peste 3.000 de lei, plătesc contribuţii de asigurări de sănătate. Noi, toţi cei care realizăm venituri din orice formă de venit, salarii, pensii, la care se pot adăuga şi altele, şi nu este echitabil ca anumite persoane care realizează venituri din nu ştiu cum, nu ştiu cum trăiesc, să nu plătească această contribuţie, dar să beneficieze de servicii când au nevoie. Pe de altă parte, trebuie să fim oneşti, în acest număr, se pot, desigur, afla şi persoane care au plecat din ţară, care nu mai au şedinţa în România, sau care sunt asiguraţii altui stat membru în Uniunea Europeană, nu ştim, dar ştim un lucru, în Uniunea Europeană te poţi asigura ca cetăţean european într-un singur stat membru. Dacă eşti asiguratul altui stat, şi chiar dacă eşti cetăţean român, când te afli pe teritoriul României, utilizezi alte instrumente, utilizezi cardul european de date şi un statul român îţi dă serviciile, furnizorii, nu un statul român, furnizorii de servicii îţi dau serviciile, iar decontarea se face printr-un mecanism pe care îl avem între statele membre şi nu mai plătim noi de la bugetul de stat, de la bugetul FNUASS, dar zic de la bugetul de stat, pentru că de acolo vin banii pentru persoanele neasigurate. De asemenea, pentru cei care au reşedinţă şi lucrează în alt stat membru şi îşi mută reşedinţa în România, există alt instrument, formularul S1 şi acela aplică acelaşi mecanism, îţi deschide dreptul la tot ce îţi oferă statul român ca servicii medicale, dar devii asigurat şi rambursarea se realizează între statele membre, deci nu plăteşte statul român pentru tine, pentru că eşti asigurat în alt stat membru european, în baza unei contribuţii pe care tu o susţii acolo. Deci cumva acestea sunt nişte elemente pe care eu am simţit nevoie să le clarific, e important ca cetăţeanul român, cetăţean european să-şi cunoască drepturile şi de asemenea este important ca Fondul Naţional Unic de Sănătate să fie sustenibil ca să poată susţine medicamente scumpe, tehnologie avansată şi servicii medicale adecvate"
"Cadrul european de asigurări de sănătate este un instrument pe care îl foloseşte cetăţeanul european atunci când călătoreşte în alt stat membru, deci este ca o asigurare de călătorie, dacă doriţi, e echivalentul asigurării de călătorie, dar, dar nu are un plafon, pentru că noi ştim, asigurarea de călătorie are un plafon maximal în funcţie de ce asigurare îţi faci şi cât te costă. Acesta nu are un plafon şi este utilizat de cetăţeanul român asigurat în orice stat membru, cele 26 de state membre ale Uniunii Europene, orice stat din spaţiul economic european, din afara UE, adică Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, inclusiv în Confederaţia Elveţiană, dar şi în Regatul Unit al Mării Britanie, în baza unui acord pe care Uniunea Europeană l-a semnat după Brexit"













