Bucureștiul este capitala europeană cu cele mai mari costuri de sănătate provocate de poluarea aerului, ajungând la aproximativ 3.000 de euro/persoană, se arată într-o analiză făcută de Asociația 2Celsius.

Experții Asociației cer, pe baza analizei, implementarea unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE), până în 2025.

„Poluarea aerului este asociată cu o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare şi cancer pulmonar. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că poluarea aerului cauzează anual aproximativ 7 milioane de decese premature la nivel global. Costurile de sănătate provocate de poluarea aerului din Bucureşti sunt cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro.

Totodată, Agenţia Europeană de Mediu, anunţă că poluarea atmosferică rămâne în continuare principalul risc de mediu pentru sănătatea europenilor şi estimează că cel puţin 253.000 de decese din UE, în 2021, pot fi imputate expunerii la poluarea cu particule fine în suspensie (PM2,5) peste concentraţia de 5 micrograme/mc, recomandată de OMS”, menţionează sursa citată.

O cercetare realizată de 2Celsius și Ecopolis în 2023 de monitorizare a nivelului dioxidului de azot din 21 de locații din București, a aratat depășiri ale pragrilor impuse de legislație în șase dintre puncte.

NO2 este un gaz rezultat din traficul rutier, activităţile industriale şi producerea energiei electrice şi, în cantităţi ridicate, afectează sănătatea umană, provocând în special afecţiuni respiratorii.

Zonele de emisii reduse, răspunsul la poluare

„Bucureştiul trece de ani de zile printr-o criză de mobilitate care a însemnat că oraşul este sufocat de maşini şi de emisiile acestora. Zonele de emisii reduse sunt una dintre cele mai eficiente modalităţi pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în oraşe, cu atât mai mult cu cât acestea sunt implementate pe întreaga lui suprafaţă. Ele trebuie să funcţioneze împreună cu o reţea funcţională şi cât mai densă de monitorizare a calităţii aerului, pentru că numai aşa le putem arăta oamenilor cât de eficiente sunt aceste zone (...)”, a explicat Mihai Stoica, directorul executiv al 2Celsius, în analiza citată.

Zonele cu Nivel Scăzut de Emisii, conform Legii 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, reprezintă arii urbane delimitate în care accesul vehiculelor este restricţionat sau reglementat în funcţie de nivelul emisiilor poluante pe care acestea le generează. Scopul principal al acestor zone este de a reduce poluarea atmosferică şi fonică, promovând astfel un mediu mai sănătos pentru locuitori şi contribuind la îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraşe, potrivit Agerpres.

„În aceste zone, se încurajează utilizarea mijloacelor de transport mai puţin poluante, cum ar fi vehiculele electrice, bicicletele sau transportul public ecologic, şi se pot aplica taxe sau restricţii pentru vehiculele cu motoare convenţionale care nu respectă standardele de emisii stabilite. Implementarea zonelor cu nivel scăzut de emisii presupune o serie de măsuri administrative şi tehnice, inclusiv instalarea de semnalizări adecvate, monitorizarea nivelului de emisii şi aplicarea de sancţiuni pentru nerespectarea reglementărilor.

Autorităţile locale sunt responsabile pentru delimitarea şi gestionarea acestor zone, având libertatea de a stabili regulile specifice în funcţie de necesităţile şi particularităţile fiecărui oraş. Prin aceste măsuri, se urmăreşte nu doar reducerea poluării, ci şi încurajarea adoptării unor obiceiuri de mobilitate urbană mai durabile şi mai prietenoase cu mediul”, susţin reprezentanţii asociaţiei de profil.

Asociaţia 2Celsius este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2010 cu scopul de a influenţa politicile privind schimbările climatice la nivel naţional şi european.

Citește și: 8,1 milioane de decese la nivel mondial, provocate de poluarea atmosferică în 2021