Medicul infecţionist Cătălin Apostolescu de la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti a explicat, luni, 11 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, ce este hantavirusul și ce simptome provoacă infectarea cu acesta. El a precizat că nu este momentul ca românii să se alarmeze, ci doar să fie în alertă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunțat că a început evacuarea persoanelor aflate la bordul navei de croazieră MV Hondius afectate de un focar de hantavirus. Germania, Franţa, Belgia, Irlanda şi Ţările de Jos au confirmat trimiterea de avioane pentru repatrierea propriilor cetăţeni aflaţi la bordul navei.

De asemenea, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au anunţat că au pregătit planuri de rezervă pentru cetăţenii din afara Uniunii Europeane ale căror ţări nu pot asigura transport aerian.

Ce este hantavirusul

Medicul infecţionist Cătălin Apostolescu de la Spitalul „Matei Balş” din Bucureşti a explicat, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că hantavirusul este un virus specific rozătoarelor.

„Hantavirusul este un virus specific rozătoarelor, ce ne interesează pe noi cel mai mult sunt şoarecii. Prin urina şi prin fecalele acestora, virusul ajunge pe sol, se amestecă cu praful şi poate fi inhalat. În momentul de faţă se cunosc patru tulpini de hantavirus, trei europene, ca o curiozitate,

una este numită Dobrava, dintr-o localitate bulgărească, şi care se transmit doar prin metoda pe care v-am spus-o mai devreme, şi mai există şi o tulpină sud-americană, tulpina Andes, la care s-au citat şi până în momentul de faţă câteva cazuri de transmitere interumană. Prin urmare, nu este în momentul de faţă timpul să ne alarmăm, ci doar să fim în alertă”, a explicat medicul.

Simptomele provocate de infectarea cu hantavirus

Medicul a explicat că simptomele provocate de infectarea cu hantavirus variază de la o formă nespecifică, caracteristică tuturor virozelor, cu puţină febră, cu dureri de muşchi, cu dureri de cap, în marea majoritate a formelor.

Însă, potrivit medicului, există şi posibilitatea evoluţiei către forme severe, cum ar fi forma pulmonară, cu insuficienţă respiratorie, care are o mortalitate de 30-40%, şi caracteristică, mai ales pentru tulpinile europene, este febra hemoragică cu sindrom renal, care poate să ducă la insuficienţă renală şi pacientul chiar să aibă nevoie de dializă.

De asemenea, medicul a precizat că deși în România nu au fost raportate până acum persoane care să aibă legătură directă sau indirectă cu focarul de hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius, există frecvent cazuri de infecție cu acest virus - cam 10 - 15 cazuri în fiecare an.

„Sunt cazuri sporadice, şi apar la persoane care, fie prin natura profesiei, fie prin hobby-uri, pot să intre în contact cu praful infectat cu urina de şoareci”, a explicat medicul Cătălin Apostolescu.

„În momentul de faţă, doar măsurile de deratizare sunt cele eficiente”

„Există posibilitatea efectuării serologiei de hantavirus, asta o face marea majoritatea a laboratoarelor. La Institutul Matei Balş, noi avem o unitate specială pentru boli cu transmitere înaltă şi care este deja activă şi foarte curând vom putea face şi PCR de hantavirus pentru diagnosticul rapid al infecţiei.

În momentul de faţă, doar măsurile de deratizare sunt cele eficiente. Şi, aşa cum a spus, trebuie să fim în stare de alertă, pentru că orice virus, la un moment dat, poate să facă saltul între specii şi să ne trezim şi cu o posibilă transmitere interumană. Pentru asta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă acest nivel de vigilenţă”, a mai spus medicul.

Citește și: Franța: O femeie repatriată a fost testată pozitiv la hantavirus. Sunt 22 de cazuri de contact