Anul 2025 a adus progrese medicale majore care ar putea, în timp, transforma sistemele de sănătate pentru milioane de pacienți din întreaga lume.

Euronews Health a analizat cele mai importante reviste de profil pentru a identifica cele mai promițătoare – și uneori neobișnuite – evoluții ale anului, de la transplanturi de organe de porc și medicamente pentru slăbit, până la noi tehnologii de vaccinare.

Descoperiri medicale care au oferit motive de speranță în 2025

1. ADN-ul unui bebeluș, editat pentru tratarea unei boli genetice rare și letale

În luna februarie, un bebeluș diagnosticat cu o boală genetică rară, adesea fatală, a beneficiat de prima terapie personalizată din lume bazată pe editarea genelor cu ajutorul tehnologiei CRISPR. Cercetătorii au modificat direct genele defecte din ficatul copilului.

Deși va fi monitorizat pe tot parcursul vieții, tratamentul a redus semnificativ dependența copilului de medicamente și i-a îmbunătățit considerabil calitatea vieții. În luna noiembrie, mama bebelușului a declarat că acesta a început să meargă și să atingă alte etape importante de dezvoltare.

Cercetătorii consideră că succesul procedurii reprezintă un progres major pentru tehnologia CRISPR și sugerează că și alți pacienți cu boli genetice ar putea beneficia de aceasta în viitor.

2. Progrese în tehnologia vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA)

Vaccinurile care folosesc tehnologia ARN mesager (mRNA) au devenit cunoscute în timpul pandemiei de Covid-19, iar în prezent sute de studii clinice le testează pentru gripă, HIV, boli genetice și chiar cancer.

Unele dintre aceste studii au produs deja rezultate preliminare promițătoare. În timpul verii, două cercetări au arătat că vaccinurile anti-HIV bazate pe mRNA pot induce anticorpi neutralizanți – o componentă-cheie a răspunsului imun care ajută la protejarea celulelor împotriva infecțiilor virale.

Aceste evoluții sugerează că tehnologia mRNA ar putea deveni un instrument eficient împotriva multor boli, deși sunt necesare studii mai ample pentru a-i înțelege pe deplin potențialul și limitele.

3. Transplanturile de organe de porc, tot mai aproape de realitate

Domeniul xenotransplantului – transferul de organe între specii diferite – a înregistrat mai multe realizări importante în acest an, inclusiv primul transplant al unui ficat de porc modificat genetic într-un pacient uman în viață.

Pacientul, un bărbat de 71 de ani cu boală hepatică cauzată de hepatita B și cancer la ficat, nu putea beneficia de un transplant uman sau de o intervenție chirurgicală clasică. El a supraviețuit 171 de zile cu ficatul de porc, demonstrând că organul poate îndeplini funcții esențiale în organismul uman.

Oamenii de știință cred că transplantarea de organe de porc modificate genetic ar putea contribui, în viitor, la reducerea deficitului global de organe pentru transplant. În ultimii ani, mai mulți pacienți au primit rinichi, plămâni sau inimi de porc, unii supraviețuind timp de câteva săptămâni.

4. Utilizarea țesutului cerebral uman viu pentru a studia demența

Pentru prima dată în lume, cercetători din Regatul Unit au folosit țesut cerebral uman viu pentru a observa stadiile incipiente ale demenței.

Echipa a expus celule sănătoase, prelevate în timpul unor intervenții chirurgicale fără legătură cu studiul, la o proteină toxică asociată cu boala Alzheimer, cunoscută sub numele de beta-amiloid. Astfel, au putut observa în timp real modul în care aceasta distruge conexiunile dintre celulele nervoase.

Capacitatea de a studia direct evoluția demenței în creierul uman ar putea facilita dezvoltarea unor tratamente eficiente, în condițiile în care, în prezent, nu există un remediu pentru această boală.

5. Medicamentele pentru slăbit, promițătoare și pentru alte afecțiuni

Studiile au arătat că medicamentele de mare succes utilizate pentru tratarea obezității și diabetului ar putea fi utile și în cazul altor afecțiuni, inclusiv dependențele și tulburările psihotice, precum schizofrenia.

Beneficiile sunt încă în curs de evaluare, însă cercetătorii cred că acestea acționează pe două direcții: reduc obezitatea, un factor de risc pentru numeroase probleme de sănătate, și îmbunătățesc circulația sanguină și reduc inflamația, procese care pot influența semnalele de recompensă ale creierului și controlul impulsurilor.

Totuși, aceste medicamente nu reprezintă soluții universale. În luna noiembrie, compania farmaceutică daneză Novo Nordisk a anunțat că studiile sale au arătat că semaglutida – substanța activă din Ozempic și Wegovy – nu are efect asupra funcțiilor cognitive și a capacității de funcționare la persoanele cu demență sau deficit cognitiv ușor.

Citește și: O proteină protejează creierul de deteriorarea cauzată de îmbătrânire