Un doctor în somnologie a avertizat că trecerea la ora de vară poate creşte pentru o perioadă riscul de accident vascular, cardiac şi irascibilitatea, scade concentrarea, spre deosebire de trecerea la ora de iarnă.

În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00. Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie. Conform specialiştilor Compartimentului de Somnologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău, schimbarea orei poate avea consecinţe asupra unor persoane.

„Trecerea la ora de vară, sau cel puţin impunerea acestei ore de vară şi a schimbării ei de două ori pe an, o dată în martie, o dată în octombrie, a apărut din necesitatea de a creşte productivitatea, dar şi din necesitatea de a face economie la mijloacele de iluminat. Pentru organism, consecinţele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toţi funcţionăm la fel.

Genetic, unii suntem învăţaţi să ne trezim devreme şi atunci impactul la trecerea la ora de vară şi dormitul cu 60 de minute mai puţin va fi, să spunem, un pic mai mic faţă de cei care se culcă mai târziu. Impactul este la fel de mare ca şi la cei care se culcă târziu şi asupra copiilor şi adolescenţilor care sunt la şcoală şi liceu, pentru că, genetic, copiii şi adolescenţii dorm până mai târziu.

Dacă urmăriţi presa, o să vedeţi că în Franţa există o iniţiativă legislativă prin care se propune ca şcolile şi liceele să înceapă de la ora 9:00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmul copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat doctorul Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competenţe în somnologie, în cadrul SJU Buzău, potrivit Agerpres.

Recomandările medicilor pentru o trecere mai ușoară la ora de vară

Medicii recomandă o preadaptare la trecerea la ora de vară. Una dintre măsurile ce pot fi luate este reducerea somnului cu 5-10 minute până în momentul în care ceasurile se vor da cu o oră înainte, astfel încât trecerea bruscă să nu afecteze organismul.

„Cel puţin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puţin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoşi, mai somnoroşi, mai lipsiţi de concentrare, creşte încărcarea şi stresul cardiac şi există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular.

Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai târziu şi care care ne ajută. Acomodarea, în general, durează între o săptămână şi trei săptămâni. Ajungem şi la nişte măsuri care o să minimizeze impactul acestei treceri, un pic de antrenament cu două săptămâni înainte de trecerea la ora de vară, să ne trezim cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, în felul acesta nu simţim toate cele 60 de minute deodată.

Pe urmă sunt măsurile de igienă a somnului, de evitat consumul de cafea, energizante după ora 12:00, după ce trecem la ora de vară, în ideea de a nu perturba somnul de noapte. De evitat somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare, o mâncare nu foarte consistentă seara, expunere dimineaţa la lumina solară cât mai multă pentru a inhiba secreţia de melatonină dimineaţă astfel încât să nu mai fim atât de somnoroşi”, a precizat medicul.

În anul 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3:00, care devine ora 4:00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4:00, care devine ora 3:00”.

Citește și: La finalul săptămânii, România va trece la ora de vară