Stresul cronic poate afecta profund organismul și poate accelera procesele de îmbătrânire, avertizează prof. univ. dr. Luiza Spiru, medic geriatru și președinta Fundației „Ana Aslan International”.

Potrivit acesteia, efectele stresului prelungit se manifestă atât la nivel cerebral, cât și hormonal, cardiovascular și imunologic.

„Aceste dezechilibre sunt legate de reacțiile noastre și pot avea manifestări la nivel cerebral, prin anxietate și depresie, dar și manifestări hormonale, cardiovasculare și imunologice. Atunci când o perioadă grea, de mai lungă durată, aflată sub imperiul stresului, devine o realitate, vorbim deja despre stres cronic”, a explicat specialista într-un interviu acordat Radio România Actualități.

În timp, organismul începe să resimtă efectele acestei presiuni. Spre exemplu, pot apărea palpitații, transpirație, tulburări de somn, probleme digestive, erupții cutanate sau alergii. Atunci când stresul se prelungește, resursele organismului scad, iar starea de epuizare poate ajunge până la burnout.

„Burnout-ul este, de fapt, stresul dus la paroxism, este ceea ce înseamnă că până și noi percepem faptul că nu mai putem să ne revenim. Epuizarea este fizică, psihică, mentală, este legată de incapacitatea de a mai face mișcare, de a ieși din casă, de a avea idei noi”, a spus Luiza Spiru în dialogul cu Maria Țoghină din emisiunea Serviciul de noapte.

Medicul atrage atenția și asupra legăturii dintre stresul cronic, inflamație și îmbătrânire. Potrivit acesteia, inflamația persistentă poate afecta sistemul imunitar și alte organe, iar unele afecțiuni pot evolua mult timp fără manifestări evidente.

„Stresul care este privit ca un dușman și cu care încerci să te lupți tot timpul, într-adevăr, accelerează îmbătrânirea. Asta știm foarte clar. Avem studii. Știm că creierul percepe toate aceste lucruri”, explică ea.

În același timp, specialista subliniază rolul prevenției și al factorilor care pot fi modificați prin stilul de viață. Printre cei mai importanți se numără mișcarea și socializarea.

„150 de minute pe săptămână de mișcare, mers pe jos, plimbat un animal de companie, mișcare prin casă sau urcat scări este foarte importantă. Înseamnă două ore și jumătate.”

Un alt element important este evitarea izolării și adaptarea stilului de viață la factorii individuali de risc.

Luiza Spiru subliniază că moștenirea genetică explică doar o parte din modul în care îmbătrânim, în timp ce o contribuție majoră o are felul în care ne organizăm viața de zi cu zi.

Medicul propune și o schimbare de perspectivă asupra stresului, care nu ar trebui privit exclusiv ca un adversar.

„Trebuie să-l acceptăm pentru că, fără stres, nu există viață. Nu există parcurs în viața asta și, dacă nu-l acceptăm așa cum este, nu avem cum să trăim viața asta. Ne călește, din punctul meu de vedere, iar stresul și stresorii sunt cea mai importantă lecție de viață pentru fiecare dintre noi.”

În ceea ce privește longevitatea, Luiza Spiru vorbește despre trei elemente esențiale: mușchii, creierul și sensul vieții.

„Eu o să spun întotdeauna că sunt trei lucruri foarte importante. Mușchii ne susțin corpul, că fără ei nu putem. Creierul ne ajută să fim independenți funcțional și cognitiv. Iar sensul înseamnă că ne trezim dimineață cu zâmbetul pe buze, că avem un scop și că avem un motiv pentru care să trăim. Asta e foarte important”, explică medicul.

Luiza Spiru a anunțat și introducerea în România a primului doctorat în științele și medicina longevității, după doi ani de pregătiri.

Tema longevității și a efectelor stresului asupra sănătății este discutată și la cea de-a IX-a ediție a Stress Congress, organizată pe 7 și 8 octombrie la Cazinoul din Constanța, cu participarea a peste 50 de lectori români și internaționali.

Citește și: UMF Carol Davila lansează „Şcoala din spital” pentru copiii şi elevii internaţi pe termen lung